Caută 
3 MIN
Caz rar în justiţia ieşeană: deşi, de regulă, cele mai multe condamnări în dosarele de evaziune sunt cu suspendare, judecătorii ieşeni trimis ieri la puşcărie o femeie care a păgubit statul român de aproape 8 milioane de lei. Racovina Stănescu, o femeie de 27 de ani, din Iaşi, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare după ce a fost găsită vinovată de evaizune fiscală în formă continuată.
Deşi a păcălit statul român să îi dea efectiv, bani gheaţă, peste un milion de lei, Stănescu nu va plăti niciun leu din prejudiciul stabilit de justiţie deoarece nu mai are niciun bun şi niciun leu pe numele său. Restul de până la 8 milioane de lei, cât a fost stabilit prejudiciul, reprezintă taxele şi impozitele pe care firma Racovinei ar fi trebuit să le achite statului.
Cum se face evaziune „made by Grajduri”
Metoda de evaziune pusă în aplicare de către Racovina Stănescu este aceeaşi care a dus zeci de membri ai comunităţilor de romi de la Grajduri în faţa legii. Folosindu-se de diverse societăţi, romii efectuează tranzacţii fictive, cu valori foarte mari, cerând, ulterior, deconturi de TVA de la de la ANAF. Racovina Stănescu a avut o societate denuită Aurovox Impex Grup, pe care a preluat-o în 2010.
„Inculpata Stănescu Racovina, în perioada 2011-2012 a declarat la organele fiscale operaţiuni comerciale fictive, respectiv achiziţii de la diverse societăţi comerciale, care ori erau declarate contribuabili inactivi, ori erau neplătitoare de TVA, ori nu au recunoscut operaţiuni comerciale de livrare către societatea care a făcut obiectul controlului, în scopul diminuării masei impozabile şi sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în valoare totală de 7.177.829 lei”, se arată în motivarea primei instanţe.
Concret, în urma unor cereri de deducere de TVA, Stănescu a primit, prin firma sa, 1.127.094 de lei. Femeia nu a recunoscut însă faptele.
„În cursul judecăţii a adoptat o poziţie procesuală nesinceră, de nerecunoaştere a faptelor imputate, încercând să acrediteze ideea că, în fapt, nu a avut cunoştinţă de consecinţele acestor înscrisuri pe care le-a semnat şi depus la organele fiscale aferente, întrucât potrivit propriilor susţineri, care nu au fost probate sub nicio formă în cursul cercetărilor judecătoreşti, numitul C. Octav, concubinul său cu care a avut o relaţie de peste 10 ani, i-ar fi sustras ştampila, acte ale societăţii, buletinul de identitate, şi că probabil din acest motiv ar fi rezultat aceste consecinţe pentru societatea S.C. Aurovox Impex Grajduri SRL”, se mai arată în motivarea instanţei.
Judecătorii au precizat însă că afirmaţiile tinerei nu se susţin, aceştia invocând şi mai multe declaraţii ale unor martori. Deşi principalul scop al acestui tip de fapte este recuperarea prejudiciului, în acest caz este imposibil.
„În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile de instituire a măsurilor asigurătorii în cauză, instanţa reţine că, în urma verificărilor efectuate de instanţă, în prezent nu s-au identificat bunuri mobile şi imobile deţinute de inculpată care pot fi indisponibilizate în vederea garantării recuperării prejudiciului cauzat”, se mai arată în motivare.
