Opera Naţională Română Iaşi – oportunităţi actuale

Începând cu anul 2017, în spaţiul public au apărut nenumărate informaţii cu privire la proiectul cultural major pentru comunitatea locală – construcţia unui nou sediu al Operei Naţionale Române Iaşi. Instituţia nu are, în prezent, un sediu propriu, în pofida renumelui de capitală culturală al Iaşiului, activitatea de operă şi balet fiind „tolerată” în clădirea Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”.

La finele anului 2022, autorităţile centrale au semnat un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, instrument financiar prin care vor fi asigurate 80% din fondurile necesare (în valoare totală de 270 de milioane de euro) implementării unui amplu proiect care vizează restaurarea şi punerea în valoare a unor clădiri de patrimoniu ori construcţia unor imobile cu destinaţie culturală. Printr-un demers anterior a fost restaurat Palatul Culturii, care a revitalizat turismul la Iaşi, imobilul de patrimoniu devenind punctul central de atracţie pentru oaspeţii oraşului, dar şi pentru localnici.

În lista scurtă de investiţii finanţate prin împrumutul de la BDCE a fost inclusă construirea unui sediu nou pentru Opera Naţională Română Iaşi. Totuşi, o piedică în punerea în practică a acestui proiect este reprezentată de dificultatea cu care autorităţile publice locale reuşesc să identifice un amplasament adecvat pentru aceasta. Iniţial, au fost propuse câteva amplasamente care prezentau mai multe dezavantaje decât avantaje. La începutul anului 2023, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a atras atenţia cu privire la perspectiva pierderii şansei ca Iaşul să beneficieze de un nou sediu al Operei, dacă autorităţile locale nu vor înainta o propunere viabilă de amplasament. În februarie 2023 Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria Municipiului Iaşi au reuşit să întreprindă demersuri comune pentru identificarea unui amplasament şi au prezentat public o nouă variantă, în care viitoarea clădire ar urma să fie construită în zona Copou.

Dincolo de critica formulată de unii cetăţeni la adresa autorităţilor locale, o evaluare sumară a propunerilor de amplasament vehiculate până în prezent arată că ultima dintre acestea, din Copou, este cea mai potrivită, argumentele favorabile fiind multiple. Între acestea, menţionăm că terenul este deţinut de stat şi nu implică, faţă de celelalte situaţii, negocieri cu proprietarii şi, bineînţeles, despăgubiri, acestea din urmă generând cu siguranţă întârzieri şi creşteri semnificative ale costului final al proiectului.

Terenul avut în vedere nu se află într-o zonă din vatra oraşului, cunoscută pentru vestigiile arheologice, astfel că perimetrul este facil de valorificat pentru implementarea rapidă a proiectului noului sediu al Operei Naţionale Române din Iaşi. Analizând schiţele terenului apărute în spaţiul public se poate identifica faptul că amplasamentul din Copou corespunde din punct de vedere al accesibilităţii, atât rutiere, cât şi pietonale. Şi care altă zonă din Iaşi ar fi mai potrivită pentru un edificiu cultural precum Opera Naţională decât Copoul, inima culturii şi intelectualităţii ieşene? Tocmai acest punct din oraş ne aminteşte de istoria operei, întrucât pe scena fostului teatru din Copou, cunoscut şi sub numele de Teatrul de Operetă, s-a jucat în anul 1848 prima operetă românească, Baba Hârca, creaţie a dramaturgului Matei Millo şi a compozitorului Alexandru Flechtenmacher, autor al şi mai cunoscutei piese „Hora Unirii”.

Un imobil nou în Copou, dedicat activităţii Operei Naţionale Române Iaşi, este justificat de însăşi istoria urbei şi este pe deplin realizabil doar prin implicarea forurilor de decizie locale în urma accesării fondurilor guvernamentale disponibile. În primul rând, această formulă ar oferi un acces facil la spectacolele de operă şi balet pentru publicul ieşean şi din judeţele vecine şi va crea oportunităţi de dezvoltare pentru artişti. În egală măsură, un nou sediu al instituţiei va contribui şi la creşterea interesului turistic, prin diversificarea ofertei culturale a oraşului, respectiv multiplicarea spectacolelor şi evenimentelor culturale.

Potenţialul amplasament identificat de autorităţi în Copou a rămas totuşi într-un con de umbră, iar opinia publică nu a mai fost informată cu privire la stadiul demersurilor din ultimele săptămâni. Este necesar un consens instituţional pentru avansarea propunerii către Ministerul Culturii. Din acest motiv, opinia publică atrage atenţia asupra faptului că propunerea trebuie transmisă, aşa cum anunţa public ministrul Lucian Romaşcanu, până la finalul lunii iunie 2023, altfel oraşul Iaşi poate pierde cea mai mare investiţie postdecembristă din domeniul cultural, după restaurarea Palatului Culturii.

Gelu Iutiş este istoric şi publicist