Pesta porcină: municipiul Iaşi intră în premieră în zona de supraveghere

„Ca urmare a confirmării oficiale a pestei porcine în data de 3 februarie la porcii domestici într-o locaţie neînregistrată, situată în apropierea DJ 249D, Holboca-Tomeşti (…), s-au întreprins următoarele măsuri: uciderea suinelor existente în locaţie la apariţia suspiciunii, dezinfecţia adăpostului, anexelor şi a perimetrului exploataţiei şi se instaurează zone de protecţie“ şi de supraveghere, informează Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi.

Prima zonă, cu o rază de 3 km în jurul focarului, include localităţile Holboca, Dancu, Vlădiceni şi Tomeşti. A doua zonă, instituită pe o rază de 10 km acoperă, printre altele, Ungheni, Bosia, Mânzăteşti, Ţuţora, Bârnova, Păun, Vişan, dar şi cea mai mare parte a municipiului Iaşi.

Printre restricţiile impuse, cum ar fi interzicerea transportării animalelor sau hrănirea lor cu resturi alimentare de origine animală, trebuie făcut un recensământ oficial al tuturor categoriilor de porci din toate exploataţiile, se menţionează în adresa remisă tuturor primăriilor din judeţ de către conducerea executivă a DSVSA.

Aflată de asemenea în zona de supraveghere, Primăria Ţuţora a dispus un set de măsuri, printre care organizarea „în cel mai scurt timp a acţiunii de strângere a câinilor fără stăpân de pe teritoriul administrativ“ al comunei, ridicarea şi colectarea cu regularitate a gunoiului, informarea populaţiei privind măsurile care trebuie aplicate pentru împiedicarea extinderii cazurilor.

În ceea ce-l priveşte pe proprietarul crescătoriei care „a adus“ pesta porcină în suburbiile muncipiului Iaşi, acesta nu va fi despăgubit pentru pierderea animalelor. El a recunoscut că mai avusese animale moarte, dar pesta a fost identificată abia când, după o sacrificare, a supus carnea testelor obligatorii pentru trichineloză.

Prefectul Marian Grigoraş ne-a confirmat aseară apariţia celui mai nou focar de pestă porcină africană, insistând asupra faptului că sursa de origine sălbatică – porcii mistreţi – este mult mai greu de controlat.

De altfel, durata de supraveghere în gospodării este de 45 de zile, dacă nu apar alte cazuri, pe când în zonele unde au fost găsiţi mistreţi atinşi de boală carantina este de doi ani.

Prefectul Iaşului a menţionat şi lipsa deschiderii deţinătorilor de fonduri private de vânătoare pentru curăţarea acestor zone. Mistreţii pot fi vânaţi practic fără restricţii în zonele de protecţie/ supraveghere, însă fondurile de vânătoare private ies în pierdere în asemenea situaţii.

De asemenea, zona de graniţă impune anumite restricţii care merg până la interzicerea folosirii armelor de vânătoare pe o distanţă de cel puţin 500 de metri de linia de demarcaţie de pe râul Prut.

Ultimul bilanţ, prezentat săptămâna trecută la Colegiul prefectural, indica şase cazuri în zone sălbatice (mistreţi) şi cinci în gospodării. Ultimul focar confirmat ridică acest din urmă număr la şase.