Politică și justiție

1. Întrebări pentru partide

PSD nu poate guverna fără ALDE și fără UDMR. Mi-ar plăcea să știu ce oferte de nerefuzat sunt pregătite să facă PNL, USR și/sau PMP partidelor ăstora două ca să nu mai sprijine PSD. Asta în cazul în care PNL, USR sau PMP mai fac politică.

Altfel, firește, eu nu votez nici cu PSD, nici cu ALDE, nici cu UDMR. De aici însă nu rezultă că votul meu merge automat către vreunul din partidele de opoziție.

Ca să votez cu unul dintre ele, sau cu orice alt eventual partid care va apărea între timp, aș vrea să știu câteva lucruri – care și ele țin de politică.

1. România e o democrație disfuncțională. Ce măsuri are în vedere partidul pentru a întări democrația românească și pentru a o transforma într-una funcțională? În particular, cum e pregătit partidul să combată valul de iliberalism (deriva către regimuri autoritare sau autoritar-concurențiale care limitează libertatea presei, drepturile femeilor, ale copiilor și ale minorităților de orice fel, libertatea de acțiune a societății civile, independența justiție și eficiența mecanismelor de checks and balances)?

2. România este a doua cea mai săracă țară din UE. Ce măsuri de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale are în vedere partidul?

3. România este a doua cea mai inegalitară țară din UE. Ce măsuri are în vedere partidul pentru a combate inegalitățile?

4. În materie de libertate economică, România intră în categoria statelor cu o economie moderat liberă. Cum se gândește partidul să întărească și să crească libertatea economică în România? În particular, cum anume își propune să crească ușurința de a face afaceri în România?

5. Ce fel de Uniune Europeană preferă partidul: o confederație slabă, preponderent economică, o confederație politică (așa cum e acum) eventual reformată, sau o federație?

Toate astea 5 sunt întrebări politice. În funcție de răspunsuri, voi ști dacă votez sau nu – și, dacă da, cu cine.

2. Puțin despre justiție

Sistemul românesc de justiție, în ansamblul lui, este mai funcțional și mai independent acum decât era în urmă cu 10 ani, de exemplu – iar acum 10 ani era mai funcțional și mai independent decât acum 20 de ani. Pe scurt, sistemul devine, indiscutabil, tot mai bun și mai independent.

Pe de altă parte, sistemul nu este încă nici suficient de funcțional, nici suficient de independent. În Rule of Law Index (2017-2018) datele arată cam așa (scorurile sunt de la 0 la 1, cu 1 nota cea mai mare):

Pe partea civilă:

– Accesibilitate: 0,53

– Absența discriminării: 0,72

– Absența corupției: 0,67

– Absența influențelor nepermise din partea guvernului: 0,66

– Absența întârzierilor nerezonabile: 0,50

– Executarea hotărârilor: 0,66

Pe partea penală:

– Investigații eficiente: 0,64

– Hotărâri date și executate în timp util: 0,52

– Absența discriminării: 0,63

– Absența corupției: 0,67

– Absența influențelor nepermise din partea guvernului: 0,60

– Aplicarea corectă a procedurilor: 0,60

Pe scurt, sistemul nu este încă suficient de imun la corupție, la discriminare și la influențe nepermise din partea guvernului în sens larg. Adică nu e încă suficient de independent.

Sigur, sistemul nostru de justiție este (semnificativ) mai bun și mai independent decât cel din Rusia, din Kazahstan sau din Ungaria, de exemplu, dar asta era oricum de așteptat – și puțin mai prost și mai puțin independent decât cel din Italia sau Grecia (dar și asta era de așteptat). Suntem însă departe de a ne apropia de performanțele și de independența sistemelor de justiție din Danemarca, Germania sau Olanda, de exemplu.

Soluția la problema asta însă nu e cea propusă (și impusă) de PSD: punerea procurorilor sub controlul partidului de guvernământ (oricare ar fi acesta), slăbirea CSM și a ICCJ, sabotarea DNA și a DIICOT până la transformarea lor în procuraturi pur decorative, după modelul „îmblânzirii” ANI și a CNCD, dezincriminarea unor infracțiuni șamd. Asta ar duce, evident, la un sistem de justiție încă și mai puțin independent în raport cu executivul (în sens larg) decât e acum.

Soluția reală e întărirea independenței justiției – crearea unui sistem judiciar cât mai imun la discriminare, la corupție și la influențe nepermise din partea guvernului (în sens larg). Dar pentru a ajunge aici e nevoie ca și noi, cei din tabăra anti-PSD, să recunoaștem că sistemul românesc de justiție, așa cum e el acum, nu e încă nici suficient de eficient, nici suficient de independent – adică să admitem că unele critici la adresa lui, inclusiv la adresa unor procuraturi din sistem, pot fi întemeiate.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist