Evanghelia ferecată în aur la comanda lui Constantin Brâncoveanu a avut un destin aparte. Comoara a ajuns pe mâna ruşilor, dar s-a reîntors, cu greu, pe plaiurile „natale”.
Printre puţine lucruri care ne-au fost înapoiate de ruşi, în epoca comunistă, din Tezaurul României care a luat drumul Rusiei ţariste în urmă cu 101 ani, pentru a fi la adăpost de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României, se numără şi o carte cu coperţi de aur care a aparţinut Mănăstirii Horezu, din judeţul Vâlcea.
Azi ea face parte din Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Evanghelia Greco-Română din 1693 a fost tipărită de ieromonahul Antim Ivireanul în Tipografia Domnească a Mitropoliei din Bucureşti, iar ferecătura a fost realizată la Braşov, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, apoi cartea de cult, un exemplar de excepţie, a fost donată de către domnitorul martir mănăstirii Hurezi, prima sa ctitorie.
Biserica mănăstirii Hurezi, cu hramul „Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena“ a fost târnosită în data de 8 septembrie 1693, conform unei însemnări marginale din Foletul Novel, aparţinând chiar lui Constantin Brâncoveanu.
Vezi mai multe detali pe newsweek.ro