Caută 
4 MIN
Sorina Cristache, 46 ani: „Pentru mine, anul acesta, pe lângă această pandemie care ne-a schimbat viața tuturor, mi-a adus și o durere la șoldul drept care, odată cu trecerea timpului, s-a transformat din sâcâitoare într-una tot mai greu de gestionat. Recunosc, șoldul drept, m-a tot sâcâit de câțiva ani, dar nu l-am băgat prea tare în seamă. M-am gândit că acele dureri sunt ca urmare a faptului că sunt un pic mai plinuță și nu fac suficientă mișcare, în condițiile în care munca mea este una de birou. De câteva luni, durerile au devenit tot mai puternice, mai ales atunci când urc scări, dar, uneori, chiar și atunci când merg sau la anumite mișcări involuntare. Am mers la medicul de familie și acesta mi-a recomandat să consult un medic ortoped, spunându-mi că este posibil să am coxartroză. Din minimele mele cunoștințe medicale, știam că această boală este asociată cu vârsta înaintată, iar eu am doar 46 de ani. V-aș ruga tare mult să mă ajutați să înțeleg ce presupune coxartroza, ce înseamnă această boală, ce trebuie să fac și în ce constă tratamentul. Vreau doar să mai precizez că în familia mea nu a mai suferit nimeni de această boală iar singura mea suferință este un diabet pe care îl țin sub control“.
Prof. Univ. Dr. Dan Paul Sîrbu, medic primar ortoped, Șeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iași: „Într-o oarecare măsură, aveți dreptate: coxartroza este întâlnită cel mai frecvent în rândul persoanelor vârstnice dar se întâlnesc astfel de probleme și la persoane de 40 de ani și chiar mai tinere. Practic, coxartroza este artroza șoldului, acest lucru însemnând degenerarea cartilajului care acoperă extremitățile osoase din articulație (capul femural și acetabulul), cu modificări locale de formă și structură osoasă, precum și modificări ale ligamentelor, capsulei, membranei sinoviale și mușchilor periarticulari. În stare normală, capul femurului și cavitatea acetabulului (acea cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului) au o „căptușeală“ naturală sub formă de cartilaj articular. Această captușeală are o rezistență considerabilă și este, în același timp, netedă, iar aceste caracteristici determină posibilitatea unei alunecări ideale pentru oase. În plus, față de această capacitate, cartilajul articular în cauză acționează ca un amortizor de șoc, distribuind în mod eficient sarcina care are loc în timpul mersului și mișcării.
Există două tipuri de coxartroză: forma primară, care apare la pacienții cu o vârstă mai mare de 55-60 de ani, și forma secundară, care apare și la pacienții mai tineri, și la care există factori responsabili mecanici sau sistemici care favorizează degenerarea prematură a articulației șoldului. Coxartroza primară apare pe fondul înaintării în vârstă și a unor factori de risc -metabolici, nutriționali, endocrini și mecanici, printr-un dezechilibru evident între rezistența cartilajului și solicitările mecanice. Coxatroza secundară se datorează unor afectiuni care duc la diformități ale articulației sau distrucția cartilajului: deformații posttraumatice, displazia congenitală de șold, necroza aseptică a capului femural, sechele ale bolii Paget, poliartrita reumatoidă, guta, condrocalcinoza, hemofilie etc.
Așa cum ați menționat și dumneavoastră, principalul simptom este durerea șoldului mai ales în timpul mersului, la urcat trepte sau alte activități care implică această articulație. Durerea se poate resimți la nivel inghinal, fesier, la nivelul coapsei și chiar cu iradiere în genunchi, iar în cazurile avansate, durerea este prezentă și în repaus. Perimetrul de mers scade progresiv iar mersul devine șchiopătat (ajutat de un baston). De asemenea, pacientul poate percepe apariția unor zgomote („cracmente“) în timpul mișcărilor, iar în stadiile mai avansate senzația că „se freacă os pe os“. Mobilitatea articulației începe să se reducă și, treptat, se resimte redoarea articulară, adică „înțepenirea“ șoldului.
Principala investigație necesară pentru confirmarea diagnosticului, și a stadiului în care se află afecțiunea, este radiografia de bazin, aceasta punând în evidență modificările specifice acestei suferințe, respectiv îngustarea spațiului articular, modificări de structură și formă a capului femural și a acetabulului, apariția așa numitelor „ciocuri“ (care, de fapt, sunt osteofite).
De asemenea, în funcție de starea șoldului afectat, putem opta și pentru alte investigații suplimentare, cum ar fi: Computer Tomografia/CT (în displazii congenitale de șold), Rezonanța Magnetică Nucleară/RMN (în diagnosticul precoce a necrozei aseptice de cap femural) sau ecografia musculoscheletală.
Deși nu există probe biologice specifice în coxatroză, pentru evaluarea stării generale a pacientului și identificarea altor afecțiuni, care pot influența evoluția sub tratament, sunt recomandate și o serie de analize de laborator, pe care le stabilește medicul curant.
Înainte de toate, pacientul trebuie să știe că tratamentul coxartrozei ar trebui să înceapă printr-un tratament igieno-dietetic în care obținerea și menținerea unei greutăți corporale în limite normale este foarte importantă. Eu recomand pacienților mei cu coxartroză limitarea mersului pe jos, activități precum înotul, mersul cu bicicleta sau anumite exerciții de kinetoterapie, care pot ajuta la menținerea mobilității articulației și întărirea musculaturii. Fizioterapia și balneoterapia pot avea în stadiile inițiale un rol antalgic și decontracturant.
Pentru dureri, se pot utiliza antalgice, medicație decontracturantă, condroprotectoare, antiinflamatoare nesteroidene; acestea din urmă au o acțiune mai puternică, pot ajuta la ameliorarea inflamației articulare, dar trebuie menționat faptul că folosirea acestora trebuie sa se facă pe termen scurt și cu recomandare medicală, deoarece apar efecte adverse asupra stomacului sau sistemului cardiovascular.
Stadiile avansate ale bolii și care implică o stare inacceptabilă a calității vieții pacienților, necesită obligatoriu tratament chirurgical care constă în endoprotezarea șoldului afectat. La pacienții tineri și cu calitate osoasă bună sunt indicate endoprotezele totale necimentate cu un cuplu de frecare ceramică-ceramică sau ceramică-polietilenă cross-link, ce asigură o uzură limitată, cu o durabilitate a protezei de până la 25-30 de ani. O recuperare funcțională precoce și eficientă la un pacient cooperant cu o endoproteză performantă, determină redobândirea calității vieții cu reintegrare socio-profesională rapidă.
În Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic de Recuperare Iași se realizează cu succes astfel de intervenții chirurgicale, ca urmare a experienței colectivului medical și, un lucru important de știut pentru pacient este faptul că aceste proteze sunt gratuite (prin Programul Național de Endoprotezare pentru pacienții asigurați medical).
În ce vă privește pe dumneavoastră, eu vă recomand să luați o trimitere de la medicul dumneavoastră de familie și, apoi, să solicitați un consult la un medic ortoped care, după investigațiile de profil, împreună cu dumneavoastră va stabili conduita terapeutică“.
