Quo vadis Iaşi (II)

1. Despre posibila schimbare a paradigmei economice locale

Sincopa pe care o anticipez în evoluţia domeniilor IT&Outsourging la nivelul Iaşului pentru anii 2018 şi 2019 nu e neapărat un fapt negativ pentru dezvoltarea economică a Iaşului pe termen mediu şi lung. Relaxarea presiunii asupra forţei de muncă, nu trebuie interpretată neapărat în termenii de relansare a unei migraţii spre alte centre, care se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi Iaşul, dar care au o imagine mai consolidată, ci ca o schimbare a paradigmei economice locale şi regionale, posibil sincronizată cu o schimbare a modelului de evoluţie al acestor domenii la nivel regional-european. Dintr-un centru de importanţă medie al IT&Outsourging-ului la nivelul estului UE, Iaşul are şansa de a-şi consolida bazele industriilor creative, capabile să genereze un centru care să conteze în arhitectura economică a acestei părţi a continentului nostru.

Chiar dacă această sincopă se va dovedi în următorii ani a fi doar una generată de factori locali (lipsa forţei de muncă, încetinirea creşterii stocului de birouri etc.), faptul că est-europenii sunt din ce în ce mai preocupaţi de noile oportunităţi de evoluţie ale acestor domenii, în care dezvoltarea produselor proprii devine o chestiune prioritară, trebuie să ne pună în alertă!

IT&Outsourging-ul reprezintă o sumă de domenii economice relativ fragile, din perspectiva localizării şi delocalizării, şi care răspund prompt la crizele mondiale, având în vedere că e vorba de domenii dominate de companiile multinaţionale, ale căror sedii centrale se află în exteriorul României. Ţinând cont şi de faptul că într-o bună măsură dezvoltarea post-criză a Iaşului s-a realizat pe baza domeniilor IT&Outsourging, putem aprecia că expunerea economiei oraşului nostru la o viitoare criză mondială va fi mai mare decât în cazul precedentei.  

Mai puţin de 5% dintre salariaţii ieşeni din domeniu lucrează în companiile autohtone, a apreciat Traian Luca, CEO la Gemini CAD Systems, la dezbaterea PINMagazin de la FabLab, ce a adunat la un loc reprezentanţi ai industriei şi ai autorităţilor locale şi centrale. Domnia sa a insistat şi pe ideea că, fiind vorba de domenii susceptibile la delocalizare, într-o periodă de criză, mulţi oameni vor rămâne fără loc de muncă dacă se vor face concedieri în masă şi dacă aceste firme străine se vor retrage de pe piaţa românească. Din această perspectivă e necesară o strategie locală, care să concentreze eforturile unor actori diverşi – de la autorităţile locale şi regionale, la antreprenori, de la cei care lucrează în companiile multinaţionale, la creativi. Să fim însă mai puţin pesimişti, în condiţii normale, la Iaşi încă e loc de creştere!

2. Despre necesitatea creării unui ecosistem local durabil, bazat pe un mediu prietenos

Problema majoră cu care se va confrunta oraşul nostru, din nefericire îmbătrânit în multe privinţe, va ţine de readaptarea componentelor sale urbane, dar şi a oportunităţilor locale, în vederea realizării unui mediu prietenos în care să-şi desfăşoare activitatea, deopotrivă creativii, cei ce au capacitatea de a deveni principalii creatori ai noului Iaşi, dar şi celelalte categorii profesionale, care vor susţine serviciile urbane, ce se află într-o perpetuă metamorfoză din punctul de vedere al cererii. De la un mediu antreprenorial local prietenos, la grădiniţele de copii şi şcolile particulare, ce au o mare capacitate de adaptare la cerinţele pieţei, de la spaţii de recreere, la cele de practicare a sportului şi la infrastructura de transport, care trebuie să facă faţă unei mobilităţi crescânde a populaţiei etc. Toate acestea vor avea menirea de a face din Iaşi un mediu prietenos şi adaptabil actualilor şi, mai ales, viitorilor săi locuitori, un mediu care va sta la baza noului ecosistem economic al Iaşului.

3. De ce e atât de important mediul peste care se va suprapune noul ecosistem economic?

Pentru că industriile creative sunt mai volatile şi lucrătorii din aceste domenii nu respectă neapărat un program diurn, ca în cazul industriilor clasice, la care putem ataşa, din perspectiva unui grad de stabilitate mai mare, dar şi a modului de practicare al oraşului şi outsourcingul actual, indiferent dacă e în IT, sau nu.

Localizarea şi, mai ales, perenizarea localizării în cazul start-up-urilor, din care e posibil să se selecteze viitoarele companii mari sau mijlocii capabile să se impună la nivel mondial, depind în mare măsură de subiectivitatea celor ce generează această afacere. Dacă vor considera că la Cluj (sau pe aiurea!) mediul e mai propice dezvoltării ideii, nu vor ezita să-şi delocalizeze afacerea. Şi asta, cu costuri minime!

4. Încrederea în capacităţile antreprenoriale ale Iaşului trebuie alimentată! Şi nu mă refer la realizarea unui marketing urban focalizat, care să consolideze imaginea de marcă a oraşului nostru, ci la experienţa viitorilor antreprenori în domeniile creative. Din această perspectivă e necesară şi dezvoltarea spaţiilor de coworking, de tipul Hubrica sau FabLab, care, pe de o parte, creează emulaţie în rândul rezidenţilor şi, în viitor, eficienţă afacerilor lor, dar şi siguranţa că şi în oraşul nostru se pot genera idei!

5. Şi la Iaşi se scriu coduri, dar se scriu coduri de rutină!

Această afirmaţie a făcut-o un comentator în josul primei părţi a articolului. Nu întreaga industrie ieşeană se bazează pe acest lohn al inteligenţei, dar un lucru e clar: se pierd anual milioane de ore în rutină. Presiunea asupra forţei de muncă (adesea sub-utilizată!), generată de multinaţionale duce la ratarea creativităţii unora dintre cei ce lucrează în domeniu. Mai mult, complacerea potenţialilor creativi în comoditatea creată de hâţişurile relaţionale ale multinaţionalelor, pot duce la ratarea antreprenorială a multora dintre ei. Pe săptămâna viitoare!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi