Caută 
2 MIN
* În loc să scriem despre primăvară, floricele, raze blânde, iarbă verde şi despre alte elemente atât de plăcute ale sezonului, suntem nevoiţi, din păcate, să ne aplecăm asupra realităţii; totuşi, există vorba aia, din popor: "chiar şi într-o pandemie găseşti un strop de poezie"…
* În oraş e pandemie;
Vezi, dacă priveşti în jur,
Cozi enorme la hârtie:
Nu coli pe care se scrie,
Ci role de şters la fund.
* Îţi mai recunoşti vecinii
După geacă, după bască,
După numărul maşinii,
După voce sau opinii:
Toţi poartă pe faţă mască.
* Ai ajuns la berărie
Şi crezi c-ai înnebunit,
Căci terasa e pustie:
Nu-s amici, nu-i gălăgie,
Totul a încremenit…
* Domnişoara de la bar
Răspunde cu glas dement,
Frecând bine un pahar
Cu clor şi spirt sanitar:
"Primim doar câte-un client!".
* Într-unul din magazine
Era să iasă omor,
Când mai multe doamne bine,
Date cu parfumuri fine,
S-au bătut pe-un cărucior.
* Spirtul Mona ne lipseşte,
Toţi speră că "bagă mâine";
Pe la colţuri se vorbeşte
Că-n rafturi nu se găseşte
Nici cât să dai printr-o pâine!
* Farmaciştii sunt sătui
De răspuns la întrebări:
"Aia nu-i!", "Nici aia nu-i!",
"Am avut, dar nu destui!"…
La fel e şi-n alte ţări.
* Orice şcoală este goală;
Elevii trimişi acasă
Pe motiv de noua boală
Ne spun: "Treaba e nasoală,
S-a închis şi la terasă!".
* Ţara parcă e pustie;
Măcar aeru-i curat!
Pe motiv de pandemie,
Întreaga economie
Intră tare în păcat.
* La boală contagioasă
Doar un sfat vă oferim:
Mai bine-i să stăm în casă,
Că nu-i nimeni la terasă,
Sănătoşi şi vii să fim!
La anul şi la mulţi ani!
