Recensământul General Agricol-runda 2020

Din primele luni de activitate în cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi am fost „avertizat” că cele mai importante evenimente din viaţa profesională a unui statistician sunt Recensământul General Agricol (RGA) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL). RGA şi RPL sunt cercetări statistice „totale”, care cuprind toate unităţile statistice investigate (exploataţiile agricole; populaţia şi locuinţele), implică o metodologie complexă de culegere, procesare, analiză, validare şi diseminare a datelor statistice şi se desfăşoară o dată la zece ani. Scopul RGA-runda 2020 este de a oferi date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor guvernamentale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, precum şi pentru Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european.

Primul recensământ la care regăsim caracteristicele fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuat în anul 1838, în Ţara Românească. Prin această lucrare statistică s-au cules date referitoare la caracteristicile demografice ale populaţiei, precum şi despre stadiul agriculturii din acea perioadă (suprafeţele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura). În Moldova, primul recensământ al populaţiei şi agriculturii a fost efectuat în perioada 1859-1860, pe când statistica oficială era condusă la Iaşi de savantul Ion Ionescu de la Brad, primul director al Oficiului de Statistică din Moldova.

De pregărirea RGA-runda 2020 am început să ne ocupăm încă din toamna anului 2019, când am participat la atelierele de lucru din proiectul CONRENA – „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional şi modernizarea proceselor de producţie statistică pentru efectuarea recensămintelor naţionale”. În cadrul acestor ateliere s-a definitivat proiectul normativ care reglementează organizarea şi desfăşurarea RGA (O.U.G. nr. 20/ 2020 aprobată prin Legea nr. 177/ 2020), s-a discutat pe marginea bugetului estimativ, calendarul de desfăşurare şi instrumentele de lucru. Încă de atunci am realizat că acest recensământ va fi unul istoric pentru România întrucât datele statistice vor fi culese prin metoda CAPI (Computer Assisted Personal Interviewing), utilizându-se tablete electronice contectate prin GPS (Global Positioning System). Aplicaţia de culegere, înregistrare şi procesare a datelor (Survey Solutions) a fost dezvoltată de specialiştii INS în colaborare cu experţi ai Băncii Mondiale. Prin această metodă se reduce semnificativ perioada de procesare, analiză, validare şi diseminare a datelor statistice comparativ cu rundele recensămintelor anterioare. În luna octombrie 2020 s-a efectuat un recensământ agricol de probă pentru calibrarea instrumenului de lucru (chestionarul) şi pentru testarea fluxului de date (culegere, procesare, analiză, validare).

Pe baza registrelor agricole reactualizate, în colaborare cu funcţionarii din cadrul Registrelor Agricole ale UAT-urilor, au fost întocmite listele cu exploataţiile agricole din judeţul Iaşi. În urma acestui proces a rezultat un număr de 116.929 de exploataţii agricole sau ferme care fac obiectul recenzării în judeţul nostru. La nivel naţional sunt peste 3,2 milioane de exploataţii agricole sau ferme, de diferinte dimensiuni. Practic România deţine o treime din numărul exploataţiilor agricole care sunt la nivelul Uniunii Europene. Aici este important să precizez că exploataţiile agricole care au numai grădină familială sau suprafaţă mai mică de 15 ari şi/ sau deţin numai 10 păsări sau un cal nu fac obiectul recenzării.

După procesul de întocmire şi definitivare a listelor cu exploataţiile agricole care fac obiectul RGA, s-a procedat la sectorizarea teritoriului judeţului Iaşi, operaţiune care înseamnă împărţirea acestuia în secţii de recensământ, respectiv sectoare de recensământ. O secţie de recensământ cuprinde un număr de 7-9 sectoare de recensământ, iar un sector de recensământ grupează un număr de 180-200 de exploataţii agricole. În urma sectorizării teritoriului au rezultat 661 de sectoare de recensământ, care formează 106 secţii de recensământ.

Recrutarea, selecţia (testarea pe baza tabletei electronice) şi angajarea personalului de recensământ (767 recenzori şi nrecenzori-şefi) a constituit „proba de foc” a RGA-runda 2020, ţinând cont de restricţiile sanitare impuse de pandemie. Aproximativ 800 de persoane au fost instruire pe bază de tabletă electronică în 9 centre: Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos, Hârlău, Scânteia, Răducăneni, Vlădeni, Probota, Voineşti, timp de 10 zile lucrătoare. Zilnic, împreună cu colegii mei, am instruit în 4 centre un număr de 80 de persoane (cca. 20 persoane/centru). Procesul de instruire a constat în prezentarea aspectelor legislative, teoretice şi aplicative ale RGA-runda 2020 şi a ţinut în medie 4-5 ore/zi, inclusiv predarea tabletelor electronice şi a altor materiale necesare pentru activitatea din teren.

În ceea ce priveşte procesul de culegere a datelor de pe teren, perioadele şi momentele de referinţă ale RGA-runda 2020 sunt următoarele:

– anul agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020, pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere;

– ziua de 31 decembrie 2020, pentru efectivele de animale şi adăposturile pentru animale;

– ultimii trei ani (2018-2020), pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Conform metodologiei RGA, ne interesează să recenzăm utilizatorii terenurilor agricole şi deţinătorii de animale, nu proprietarii de teren. De exemplu, un proprietar a arendat suprafaţa de teren pe care o deţine şi atunci trebuie să recenzăm arendaşul, nu arendatorul (proprietarul terenului). Evident, în multe cazuri, utilizatorul este aceeaşi persoană cu proprietarul terenului. Pe data de 10 mai, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc o conferinţă privind lansarea colectării datelor pentru RGA-runda 2020. După finalizarea acestei etape (10 mai-31 iulie 2021) se va efectua o anchetă de control, apoi vom trece la analiza, validarea şi diseminarea datelor statistice. Atunci vom avea un diagnostic precis al agriculturii şi dezvoltării rurale în România şi vom putea face comparaţii la nivel european.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi