Întrebat care este opinia sa despre intenţia Guvernului de a plafona din nou preţul energiei pentru încă un an, el a răspuns: "Este o întrebare de 1.000 de puncte. Depinde la ce nivel se face plafonarea şi trebuie să ne uităm la costuri, care este impactul asupra bugetului. Cu cât plafonarea este la un nivel mai jos şi pe termen mai lung, cu atât impactul este mai mare".

Cel mai bine este să lăsăm piaţa să funcţioneze şi să venim cu măsuri de plafonare, dar la un nivel relativ superior şi să dirijăm ajutoarele către consumatorii vulnerabili, a subliniat el.

"Recomandarea noastră a fost ca plafonarea, dacă se face, să fie la un nivel mai sus. Prin plafonare cu compensare, pe modelul pe care l-am avut noi până acum, statul plăteşte diferenţa şi atunci am două probleme. Unu: costă foarte mult, pentru că ajută pe toată lumea. Cu cât nivelul plafonării este mai jos, cu atât trebuie statul să scoată mai mulţi bani din buget. Şi doi: nu mai are consumatorul niciun interes să caute un furnizor mai ieftin, dacă oricum statul plăteşte diferenţa. Deci, recomandarea noastră a fost ca plafonarea, dacă se face, să fie la un nivel cât mai sus, preferabil dacă se poate fără compensare, şi să direcţionăm resursele statului spre cei care au mai multă nevoie, casnici, mai vulnerabili, mai săraci, care au dificultăţi să-şi plătească factura, cât şi consumatorii industriali", susţine Chiriţoiu.

O altă recomandare este ca Guvernul să continue suprataxarea producătorilor şi a traderilor de energie şi gaze.