Recent, Semestrul European (2021) a fost adaptat, este adevărat, doar temporar, pentru a putea fi coordonat cu MRR, recomandările specifice de țară limitându-se la domeniul fiscal-bugetar (http://www.mae.ro/node/48037). În contextul procedurii de deficit excesiv (PDE) care ne vizează, demarată în martie 2020 (ghinionul nostru, înainte de activarea clauzei generale derogatorii), recomandarea CE este de a aplica acele politici fiscal-bugetare menite să conducă cert la reducerea deficitului bugetar.

Lecturând Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (https://mfe.gov.ro/pnrr/), în materie de politică fiscală, observăm că sunt propuse unele reforme țintind direct creșterea veniturilor și optimizarea cheltuielilor. Odată aplicate este de așteptat ca în următorii 4-5 ani să nu se (mai) înregistreze abateri de la stabilitatea fiscal-bugetară. De altfel, independent de contextul pandemic, sistemul fiscal românesc era deja cunoscut ca având mai multe puncte slabe (Raportul de țară din anul 2020 privind Romania): (i) structură fiscală bazată pe impozite de consum, concomitent cu un nivel scăzut al veniturilor (ex. 26.3% din PIB vs. 39.2% – media înregistrată la nivelul UE); (ii) impact limitat asupra redistribuirii veniturilor, reducerii sărăciei și inegalității veniturilor populației ori în planul mediului înconjurător; (iii) deficit semnificativ la încasarea TVA față de media SM, motivat de: evaziune, fraudă, proceduri de insolvență, erori administrative și planificare fiscală agresivă; (iv) nivel ridicat al muncii nedeclarate; (v) din perspectiva conformării voluntare, nu există un mecanism de asigurare a conformării (amnistii adoptate ad-hoc etc.).

Totuși, în paranteză fie spus, decalajul TVA a scăzut de la 37,3% în 2016 la 33,1% în 2018, numai că dată fiind criza sanitară internațională, se estimează revenirea la decalajul de peste 37% în 2020. Oricum, înlăturarea unor vulnerabilități de felul celor anterior arătate reclamă indiscutabil revizuirea cadrului fiscal. Regăsită și ca obiectiv în cuprinsul PNRR, se mizează pe un impact pozitiv al acesteia de 0.5% asupra PIB față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025. ”Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează să identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum și impozitarea proprietăților, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Alte ținte stabilite prin PNRR (• îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale; • eliminarea distorsiunilor și lacunelor care permit contribuabililor să minimizeze obligațiile în materia impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale; • simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita conformarea și administrarea, precum și eliminarea scutirilor și tratamentelor preferențiale; • distribuirea echitabilă a sarcinii fiscale) sunt legate de obiectivul privind întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.

Cu rol determinant, aici se circumscrie și ”revizuirea impozitului pe proprietate, respectând principii precum: încurajarea libertății de impunere a cotelor de către autoritățile în intervale mai largi definite la nivel central, estimarea bazei impozabile cât mai aproape de valoarea de piață a proprietății în detrimentul altor criterii folosite până acum, includerea unor mecanisme de ajustare a sarcinii fiscale care sa țină cont de eficiența energetică în cazul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Revizuirea efectivă a cadrului fiscal – referitor atât la impozite și taxe propriu-zise, dar și la contribuțiile sociale – ar urma să aibă la bază aprobarea unui proiect legislativ până la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată, începând cu anul 2023. Așadar, în mai puțin de un an și jumătate, Codul fiscal, dar – se pare – și cel de Procedură fiscală ar urma să devină istorie.