România educată este repetentă (P)

Ce înseamnă asta? România a rămas în urmă ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE; chiar dacă suntem înaintea altor state la nivel de conectivitate și rețele fixe de mare capacitate. Altfel spus, avem acces la internet și conexiuni de mare viteză, însă această conectivitate nu este folosită în mod util de către stat, companii și cetățeni, pentru activități zilnice. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de activitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

”Raportul DESI arată că transformarea digitală a României este aproape inexistentă. Instituțiile statului rămân captive sub munți de hârtii și baze de date care nu comunică între ele, în timp ce guvernul depune eforturi vizibile pentru a păstra ineficiența și o digitalizare rămasă în urmă cu cel puțin 20 de ani. Avem 1,8 miliarde de EUR în PNRR pentru transformarea digitală a sectorului public, securitate cibernetică și conectivitate; bani ce pot fi investiți într-o Românie cu adevărat digitală, în care timpul cetățeanului să fie respectat și în care oamenii să aibă posibilitatea să interacționeze aproape exclusiv online cu statul.
În schimb, autoritățile riscă să devină victimele propriului orgoliu atunci când refuză să implice mediul privat în dezvoltarea cloud-ului guvernamental. În loc să profităm de experiența și know-how-ul unor giganți IT, guvernul insistă să dea acest proiect pe mâna instituțiilor care și-au demonstrat incapacitatea în ultimii 30 de ani în ceea ce privește digitalizarea statului. Dacă guvernul va continua cu aceeași mentalitate, România pierde ultima șansă de modernizare a infrastructurii digitale și a creșterii eficienței sistemului administrativ”, afirmă Monica Berescu, deputată USR și Vicepreședinte comisia de IT din Camera Deputaților.

O anchetă jurnalistică din 2016 a scos la iveală corupția din sistemul informatic. Doar în perioada 2007-2015, România a investit circa 10 miliarde de euro în proiecte de infrastructură IT în domeniul autorităților publice, iar rezultatele nu se văd. Cetățenii sunt plimbați în continuare de la un ghișeu la altul, stau ore întregi cu vraful de hârtii în mână, încă o dovadă a umilinței la care sunt supuși de zeci de ani de politicienii partidelor vechi. 30 de ani mai târziu, în instituții continuă să predomine pixurile, hârtiile și documente printate, scanate și apoi trimise pe email. Nu există baze de date comune, platforme de tipul ghișeu unic, funcționale și interconectate. 

În județul și municipiul Iași, situația este la fel de obscură. Investițiile în digitalizare lipsesc cu desăvârșire, iar cea mai bună dovadă este interacțiunea digitală cu primăria și Consiliul Județean. Serviciile digitale, dacă există, sunt învechite și informațiile rămân neactualizate. În lumea digitală, website-ul instituției este ca o carte de vizită a acesteia, iar cele de la Iași arată și funcționează de parcă am trăi la sfârșitul anilor ‘90.

”Digitalizarea oferă trasabilitate și transparență, ceea ce este un instrument extrem de eficient în identificarea actelor de corupție de orice fel. Atât timp cât administrația locală sau centrală se opune digitalizării sau întârzie implementarea acesteia, pot exista suspiciuni serioase asupra corectitudinii deciziilor luate de primar, președinte de CJ sau alți directori din instituție. La Iași, lipsa serviciilor digitale și numărul mare de dosare penale în care sunt anchetați edilii, par să ilustreze un labirint de ilegalități în sistemul public. Transformarea digitală este vitală pentru societate și trebuie făcută în regim de urgență, însă nu este suficient. Statul trebuie să dezvolte competențele digitale ale funcționarilor și ale cetățenilor, care să învețe să folosească programe de editare și prelucrare documente, completarea formularelor online sau semnarea electronică a acestora. Utilizarea TikTok ului și a Facebook-ului nu înseamnă competențe digitale, ci mai degrabă abilități de utilizare a unui smartphone”, completează Monica Berescu.

Ce este DESI

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală. Indicele DESI clasifică statele membre în funcție de nivelul lor de digitalizare și analizează progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, ținând seama de punctul lor de plecare.