Salvaţi IMM-urile

joi, 23 iulie 2020, 01:50
1 MIN
 Salvaţi IMM-urile

Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă coloana vertebrală a economiei, reprezentând aproximativ 90% din întreprinderi şi oferind locuri de muncă pentru peste 50% dintre angajaţi la nivel mondial

Pandemia de coronavirus este o criză de sănătate şi economică fără precedent, care a afectat viaţa şi veniturile persoanelor, precum şi continuarea activităţii companiilor atât la nivel local, cât şi la nivel mondial. În actuala criză, IMM-urile şi angajaţii acestora, precum şi antreprenorii, şi lucrătorii independenţi sunt printre cele mai afectate companii. În general, IMM-urile sunt mult mai vulnerabile la măsurile de distanţare socială decât alte companii având în vedere că foarte multe activează în industria ospitalităţii, studiile arătând că peste 35% dintre IMM-uri s-ar putea închide definitiv din cauza pandemiei COVID-19.

Există mai multe moduri în care pandemia de coronavirus afectează IMM-urile, atât din perspectiva ofertei, cât şi a cererii. În ceea ce priveşte oferta, companiile înregistrează o reducere a ofertei de forţă de muncă deoarece unii angajaţi se îmbolnăvesc, stau în carantină sau trebuie să aibă grijă de copii sau de alte persoane aflate în întreţinere, mai ales în situaţia în care şcolile sunt închise sau circulaţia persoanelor este restricţionată. Măsurile de combatere a pandemiei prin distanţare socială sau reducerea numărului de angajaţi prezenţi simultan la locul de muncă determină reduceri severe ale capacităţii de producţie. Mai mult, lanţurile de aprovizionare pot fi întrerupte, ceea ce duce la lipsa materialelor şi a produselor intermediare. În ceea ce priveşte cererea, impunerea anumitor restricţii a determinat o scădere dramatică şi bruscă a cererii şi a veniturilor IMM-uri, ceea ce afectează grav capacitatea de funcţionare a acestora şi a determinat probleme severe de lichiditate. Mai mult, după eliminare restricţiilor de circulaţie comportamentul consumatorilor este diferit, aceştia reducându-şi cheltuielile şi consumul de bunuri şi servicii pe fondul scăderii veniturilor individuale şi a creşterii incertitudinii privind evoluţia viitoare a crizei. Aceste efecte sunt mai ample în cazul în care angajaţii sunt concediaţi şi firmele nu mai pot să plătească salariile.

Este absolut necesar să fie luate, în mod urgent, toate măsurile necesare pentru a combate efectele economice ale acestei pandemii şi pentru a proteja funcţionarea economiei, în general, şi a IMM-urilor, în special. Autorităţile ar trebui să implementeze politici structurale care să sprijine IMM-urile să adopte noi metode de lucru, precum telemunca, şi tehnologii, şi să găsească noi pieţe şi canale de vânzare pentru a-şi continua activitate în contextul reintroducerii unor restricţii. Mai mult, pe termen scurt trebuie adoptate sau extinse măsurile menite care să susţină IMM-urile şi să reducă criza de lichiditate precum: plata şomajului tehnic şi acoperirea de la bugetul de stat a unei părţi din salariul brut pentru angajaţii întorşi din şomaj tehnic, acordarea unor sprijine financiare pentru angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile; acordarea unor ajutoare de stat IMM-urilor afectate de pandemia de coronavirus sub formă de granturi directe şi garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru. Din perspectivă fiscală, autorităţile centrale şi locale pot adopta o serie de măsuri care să sprijine IMM-urile, precum: prelungirea perioadei de depunere a declaraţiilor fiscale, dar mai ales amânarea termenelor de plată a taxelor, impozitelor şi a contribuţiilor fără penalităţi, rambursare de TVA accelerată pentru IMM-uri, dar şi reducerea temporară a impozitelor pe venit/ profit.

Având în vedere că la nivel european şi naţional IMM-urile reprezintă peste 99% din numărul companiilor active şi că angajează peste 65% dintre salariaţi, viabilitatea lor va fi esenţială pentru recuperarea post-criză. Eşecul de a susţine IMM-urile poate determina o aprofundare a crizei şi creşterea perioadei de revenire a economiei după criza de coronavirus.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii