Şcoala duală

Miza şcolii duale, care s-a manifestat iniţial la nivelul învăţământului profesional, era angajarea imediată a absolvenţilor în companiile de pe plan local sau regional. Pregătirea cursanţilor se făcea, la nivel teoretic, în şcoală, iar, la nivel practic, în sediile agenţilor economici care urmau să angajeze absolvenţii. Şcolile nu mai aveau decât săli de clasă, laboratoarele şi orele de practică urmând să se desfăşoare la companiile partenere. Şcolile aveau, astfel, cheltuieli reduse, iar companiile pregăteau o resursă umană adaptată nevoilor specifice ale acestora. Modelul a fost preluat de Austria, Elveţia, Belgia, Franţa, Coreea de Sud etc.

În mod paradoxal, un fel de învăţământ dual a fost utilizat şi la noi, în perioada comunistă, cu limitele şi compromisurile specifice acelei perioade. După apariţia Liceelor industriale şi a Grupurilor şcolare, s-a adoptat principiul ca aceste licee să fie patronate (ciudat, dar în plin socialism se folosea un termen cu puternice rezonanţe capitaliste) de anumite unităţi industriale. Elevii făceau practică în aceste fabrici, unii urmând să fie angajaţi acolo după absolvire, ca muncitori. Acest parteneriat presupunea ca şi unii ingineri din fabrică să predea diverse discipline tehnice elevilor de liceu. După cum scria recent cineva, … ni se predau diverse materii din care nu înţelegeam mai nimic, de către nişte tineri ingineri care erau mai timoraţi decât noi… Experimentul a fost practicat şi la liceele de matematică-fizică. Aşa ne-am pricopsit cu medici, filologi, economişti, scriitori, poeţi etc., care au calificări precum prelucrător prin aşchiere, electrician auto, mozaicar-faianţar, sobar-teracotist etc.

După 1990 s-a încercat şi la noi organizarea unui învăţământ dual, primele clase de acest tip fiind înfiinţate la Braşov, în cadrul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, cu sprijinul companiilor cu capital german, totul bazându-se şi pe vechea cultură săsească, atât cât mai rămăsese din aceasta. Apoi experienţa s-a generalizat, astfel de şcoli/ clase înfiinţându-se în toată ţara, în judeţul Iaşi funcţionând în prezent mai mult de 20 de clase în regim dual. La nivel liceal, structura cursurilor este următoarea, conform site-ului ministerului: clasa a IX-a, 20% pregătire practică, 5 săptămâni practică comasată; clasa a X-a, 60% pregătire practică, 9 săptămâni practică comasată; clasa a XI-a, 72% pregătire practică, 10 săptămâni practică comasată. Absolvenţii pot urma apoi învăţământ seral pentru a-şi susţine bacalaureatul.

Există diverse statistici cu privire la eficienţa învăţământului dual, exprimată prin rata de angajabilitate după absolvire. Astfel, după unele surse, aprox. 90% dintre absolvenţii din prima promoţie a Şcolii Kronstadt din Braşov urmau să fie angajaţi în 2014, iar din raportul privind Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ dual-promoţia 2020, publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aflăm că 53% dintre absolvenţi s-au angajat (21% fiind angajaţi de alţi agenţi economici decât cei implicaţi în şcoala duală). Şase judeţe au înregistrat, în 2020 peste 100 de absolvenţi calificaţi: Braşov (289) Bihor (245), Satu Mare (166), Cluj (138) Alba (112) şi Dolj (103). În ceea ce priveşte meseriile preferate în învăţământul dual, primele 10, după numărul de absolvenţi, sunt: 1. Operator pe maşini cu comandă numerică (330); 2. Electromecanic utilaje şi instalaţii industriale (184); 3. Sudor (120); 4. Electronist aparate şi echipamente (111); 5. Bucătar (92); 6. Mecanic auto (80); 7. Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie (79); 8. Mecanic agricol (73); 9. Confecţioner produse textile (69); 10. Comerciant-vânzător (68). Ceea ce este mai important este că 47,75% dintre absolvenţii de învăţământ dual certificaţi au continuat studiile.

Se pare că acest model educaţional de sorginte teutonă, izvorât din cultul muncii, a dat rezultate la noi. Este motivul pentru care, în prezent, prin lege, sistemul dual a fost extins la nivel universitar pentru programe universitare de licenţă, precum şi pentru programe de studii de masterat şi doctorat profesional. Acum toată lumea aşteaptă cadrul legal care să reglementeze toate aceste activităţi universitare.

În mod inevitabil, avându-se în vedere evoluţia învăţământului, mă gândeam că, în viitor, după învăţământul dual ne-am putea aştepta şi la învăţământ trial, quadrial etc. Ne lămureşte site-ul ministerului de profil, care mi-a luat-o înainte, spunându-ne că … Învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială (până aici ne-am lămurit, deci nu e dual, ci trial, mă rog…), precum şi contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/ părinte-tutore şi unitatea de învăţământ (deci nu este nici trial, ci quadrial şi chiar mai mult decât atât).

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi