O radiografie cu tot ce se întâmplă în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) a fost prezentată la ultima şedinţă a Comisiei de Dialog Social a judeţului Iaşi, desfăşurată ca de obicei la Prefectură. Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea de Nord-Est este o centralizare a opiniilor micilor întreprinzători, realizată de Federaţia Regională a Patronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de Corpul Experţilor Contabili şI Contabililor Autorizaţi din România. Preşedintele federaţiei, Neculai Viţelaru, a prezentat datele obţinute, care, la prima vedere, arată o atitudine mai degrabă neutră, de consolidare a poziţiei de piaţă, în locul uneia curajoase, de investiţii, la rândul ei mai răspândită decât cea îndreptată spre restrângerea de activitate. „După ce te-ai fript cu ciorbă, sufli şi-n iaurt”, a descris Neculai Viţelaru prudenţa întreprinzătorilor, care încearcă să-şi conserve afacerile.

Avans lent şi multe bile negre

Birocraţia excesivă, indicată de 44,43 la sută dintre respondenţi, insuficienta predictibilitate a mediului economic pentru firme (53,57 la sută), evoluţia cadrului legislativ (35,7 la sută), corupţia (32 la sută) şi schimbările politice la nivel naţional (17,8 la sută) sunt principalii factori negativi care influenţează mediul de afaceri. Răspunsurile diferă foarte puţin de media rezultată la nivel naţional. Scepticismul domină mesajele celor care s-au încumetat să deruleze afaceri la scară medie şi mică: 57 la sută dintre cei chestionaţi spun că nivelul şi dinamica performanţelor obţinute în 2018 comparativ cu 2017 sau la fel. Totuşi, 28,5 la sută spun că ele au fost mai bune, iar 7 la sută au răspuns „mult mai bune”. În schimb, aşteptările pentru 2019 sunt optimiste în proporţie de 50 la sută, iar neutre, adică nicio schimbare, 39,3 la sută. Diferenţa de 10,7 la sută o reprezintă cei care întrevăd performanţe mai slabe.  În ce priveşte evoluţia numărului de salariaţi, cei mai mulţi întreprinzători (85,2 la sută) au răspuns că efectivul angajat a rămas la fel anul trecut în comparaţie cu 2017. Practic, angajatorii au mers pe fidelizarea angajaţilor, doar 3,7 la sută indicând o creştere accentuată, iar 11 la sută, o scădere uşoară.  Mai promiţătoare sunt cifrele legate de evoluţia volumului fizic al vânzărilor în 2018 faţă de 2017: 44,4 la sută dintre oamenii de afaceri au indicat o creştere uşoară, iar 26 la sută, una accentuată. Doar 22,2 la sută au susţinut că vânzările au rămas la fel.

Dramele întreprinzătorilor români

Raportul a luat în considerare şi alţi indicatori, precum evoluţia stocurilor de mărfuri, a numărului de clienţi, a comenzilor, a exporturilor, a profitului, acoperirea capacităţii de producţie. Accesarea de fonduri europene a fost reuşită de 6,87 la sută dintre întreprinderile chestionate. Un număr de patru ori mai mare intenţionează însă să aplice pentru acest tip de finanţare. Două treimi din numărul respondenţilor acuză însă birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei drept principal obstacol. Al doilea ar fi costul ridicat al creditelor, dublat de garanţiile insuficiente pentru acoperirea cofinanţării. Cele două categorii de piedici sunt indicat în aceeaşi ordine şi de oamenii de afaceri din celelalte regiuni de dezvoltare. Neculai Viţelaru a dat aici exemplul uşurinţei cu care polonezii aplică pentru fonduri europene în comparaţie cu parcursul extrem de greoi din România. Răspunsul primit de la Bruxelles a fost: „Dumneavoastră aţi făcut procedurile, noi doar le-am aprobat.” Cât priveşte finanţarea IMM-urilor, „aici este o dramă”, a descris situaţia preşedintele Federaţiei Regionale a Patronatelor acestor întreprinderi. Marea majoritate, aproape 73 la sută, preferă autofinanţarea. „În societăţile moderne, afacerile se dezvoltă cu ajutorul băncii. Dar banca este un prieten: nu te îmbie la împrumuturi când vistieria e plină şi nu te execută când nu ai niciun ban şi mai eşti şi dator la stat”, a descris Neculai Viţelaru cooperarea întreprinzătorului român cu băncile.

„Toate guvernele postdecembriste au încurajat nemunca”

În ce priveşte avansul lent al resurselor umane, sporul mediu pe IMM a fost de 1,08 salariaţi de la un an la altul, respectiv din 2017 în 2018. „E normal să plăteşti bine forţa calificată care îţi aduce profit. Însă toate guvernele postdecembriste au încurajat nemunca. S-a ajuns ca o persoană care a fost toată viaţa asistat social să primească pensie aproape cât cineva care are vechime integrală”, a remarcat Viţelaru – referindu-se evident la cei care au muncit pe salarii mici, spre minim.

Raportul mai menţionează că, la sfârşitul verii acestui an, în judeţul Iaşi funcţionau 31.475 de firme, dintre cele 99.972 înregistrate în toată regiunea. Aproximativ 19 mii funcţionează în Bacău şi Suceava, iar cele mai puţine activează în Botoşani, sub 8 mii. Este precizată inclusiv distribuţia pe sexe a asociaţilor/ acţionarilor – bărbaţi, în peste 60 la sută din totalul firmelor din Regiunea de Nord-Est. Pe categorii de vârstă, peste jumătate din efectivul deţinătorilor de firme sunt cei din categoriile 30-39 şi 40-49 de ani, aproximativ 13,5 mii fiecare. Podiumul este completat de cei circa 7,7 mii din categoria de vârstă 50-59 de ani. La nivelul judeţului sunt peste 46 de mii de asociaţi/ acţionari.