În contextul anunţării concedierilor colective şi a intenţiei de a scoate la vânzare terenul şi clădirilor pe care se află fosta fabrică Ţesătura, patronul Ştefan Vuza, care deţine indirect fabrica Iaşitex printr-o altă firmă de-a sa, face mutări cel puţin curioase. El intenţionează să mărească capitalul social al fabricii ieşene cu 9,2 milioane de lei, „aport destinat asigurării capitalului necesar relocării activităţii, finanţării/cofinanţării proiectelor de investiţie şi rambursării datoriilor, respectiv de la 21,5 milioane lei la 30,7 milioane lei prin emiterea unui număr de 898.437 acţiuni nominative noi cu o valoare nominală de 10,24 lei/acţiune, la preţul de emisiune de 10,24 lei/acţiune”, se arată în convocatorul pentru Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), care va avea loc pe 26 septembrie. Este neobişnuit ca înainte de a pune lacăt pe poarta unei fabrici să îi măreşte capitalul.

Mişcarea ascunde calcule strategice, care să-i ofere avantaje în faţa părţilor interesate de companie. Cel mai probabil se urmăreşte diminuarea participării SIF Moldova în cadrul firmei ieşene pentru a avea o libertate de mişcare mai mare faţă de situaţia din prezent. Ştefan Vuza a venit săptămâna trecută la Iaşi şi a anunţat personal angajaţii că îi dă afară, fără cele patru salarii compensatorii prevăzute într-un act adiţional al contractului colectiv de muncă. De asemenea, şi-a exprimat clar intenţia de a închide toate secţiile, inclusiv pe cea de Confecţii, deoarece „nu ştiu dacă confecţiile ar mai rezista un an, banca abia aşteaptă să ne dea un credit, fabrica are avere, dar care e ţesătura aia deşteaptă care să se vândă? Avem ofertă de la SIF Moldova, dar nu vindem la ei că e faptă penală. Ei merg pe principiul că dacă nu le vindem lor, să nu mai vindem deloc. Societatea nu are lichidităţi, dovadă că are şi TVA restant. Am obosit să tot finanţăm, nimeni din industria textilă nu va mai rămâne cu un profit mare. Dacă Ikea lua de la noi 90% din producţie, acum câştigă licitaţiile firme din Turcia şi China, pentru că noi nu am mai prins contractele. Nu avem şanse, nu există competitivitate, în Turcia, de exemplu, statul dă 30% subvenţii fabricilor de textile”, a explicat Vuza salariaţilor,  în cadrul întâlnirii, încercând să negocieze ca la piaţă câte două salarii compensatorii şi de restul, până la patru salarii, diferenţa în perdele şi cearceafuri.

Cum vrea să vândă stocurile

Tot în Adunarea Generală a Acţionarilor, Ştefan Vuza propune aprobarea vânzării stocurilor de produse finite greu vandabile. „În vederea lichidizării rapide a stocurilor, se solicită aprobarea reducerii comerciale a preţurilor  produselor din stoc, după cum urmează: până la 25% pentru stocurile vandabile, până la 50% pentru stocurile greu vandabile şi până la 75% pentru stocurile nevandabile”, se mai precizează în convocator. De asemenea, se va discuta şi despre vânzarea mijloacelor fixe care nu se mai folosesc în procesul de producţie sau care nu se utilizează în activitatea curentă de producţie sau care vor deveni disponibile după închiderea secţiilor de producţie si aprobarea vânzării mijloacelor fixe cu stare avansată de uzură fizică sub valoarea rămasă contabilă. La un alt punct de pe ordinea de zi este trecută şi aprobarea vânzării a unei suprafeţe de 15.000 de metri pătraţi de teren intravilan din municipiul Iaşi, aproape de localitatea Tomeşti. Pentru acest demers, Vuza vrea să-l împuternicească pe Mihail Lăzăroaie, directorul Iaşitex, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi pentru stabilirea preţului.

Patronul Vuza l-a dat în judecată pe angajatul Vuza

Un alt aspect ciudat este faptul că una dintre firmele lui Ştefan Vuza, CRC Impex Chemicals RSL, unde deţine 91,3% din acţiuni, a dat în judecată pe 13 august Iaşitex pentru pretenţii dobândă penalizatoare. Asta în condiţiile în care, la Iaşitex, Vuza deţine 63% din capital prin firma SC A2 Impex SRL Ploieşti şi mai mult este angajat al companiei ieşene, fiind responsabil de strategia societăţii. Se poate spune că, patronul Ştefan Vuza l-a acţionat în judecată pe angajatul Vuza. Acţionarul cu cea mai mare putere de decizie la Iaşitex, după Vuza, este SIF Moldova, cu sediul în Bacău, care deţine aproximativ 30% din acţiuni. Restul de acţiuni aparţin statului român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. În cursul zilei de ieri, „Ziarul de Iaşi” a făcut o solicitare scrisă către SIF Moldova, în care le-am cerut punctul de vedere cu privire la măsurile întreprinse de Vuza, dar şi cu privire la punctele de pe ordinea de zi a convocării AGA: majorarea capitalului şi aprobarea vânzării terenului de 15.000 mp. Până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns. Averea omului de afaceri Ştefan Vuza este estimată de revistele de specialitate la 140 milioane de euro, prezenţa sa fiind remarcată în fiecare an în Top Forbes România. Acesta mai deţine, pe lângă grupul de firme Serviciile Comerciale Române (SCR), din care face parte Iaşitex, şi o parte din activele Olchim Râmnicul Vâlcea. Din cele 10 firme din grupul SCR, doar trei mai sunt în viaţă, restul au fost, pe rând, închise.

Conform unor bilanţuri şi indicatori, fosta Ţesătura avea anul trecut un activ net contabil de 179,4 milioane de lei şi un număr de 2,1 milioane de acţiuni. Până la data de 10 iunie 2017, costul participaţiilor deţinute de Iaşitex la entităţile afiliate, adică sumele transferate de la Iaşi la firmele din grupul SCR ajung la 16 milioane de euro, adică 74,6 milioane de lei. Dintre aceştia, 26,6 milioane de lei s-au dus către Caromet SA Caransebeş, alte 25,9 milioane de lei către A6 Impex SA, 16,6 milioane de lei către Nova Textile Bumbac SRL, 5,1 milioane delei către INAV SA, 305.000 de lei către Serviciile Comerciale Române iar restul către AISA Invest şi Vitoria Serv SRL. Conform ultimului bilanţ declarat la ANAF, fabrica din Iaşi are în prezent o cifră de afaceri de 23,1 milioane de lei, în scădere cu 1,5 milioane faţă de 2016 şi un profit net declarat de 18.000 de lei, în condiţiile în care, acum doi ani era 111.500 de lei. Datoriile au crescut însă de la 25,5 milioane de lei, cât au declarat în 2016, la 28,3 milioane de lei, cât s-a înregistrat pe 2017.