Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Nu ştim încă cert data alegerilor locale şi parlamentare – se preconizează o amânare a scrutinelor din cauza pandemiei – dar strategia electorală a PNL devine tot mai uşor de desluşit. Ţinta principală a liberalilor rămâne păstrarea unui Guvern monocolor după alegerile generale. Pentru acest obiectiv le-ar fi suficient un scor undeva în jur de 40% la parlamentare. Procent care, după redistribuirea mandatelor, poate însemna o majoritate în legislativ, dar, mai ales, o poziţie de forţă la negocierile punctuale cu celelalte formaţiuni pentru funcţii în structurile executive. Sondajele oferă ceva speranţe liberalilor. INSCOP plasează PNL undeva la 38%, în timp ce IMAS creditează partidul lui Orban la 33%, cu o uşoară tendinţă de creştere. Cercetările sociologice citate fac însă abstracţie de impactul pe care îl vor avea alegerile locale în votul de la parlamentare. Cu alte cuvinte, cu cât Orban va reuşi să haşureze în galben mai multe localităţi roşii, cu atât scorul PNL va depăşi predicţiile din vară privind intenţia de vot. E de notorietate că, mai ales în mediul rural, primarul şi-a conservat influenţa asupra direcţiei (stânga – dreapta) spre care virează electoratul. Or, aici lucrurile par simple. Liberalii dispun de o resursă umană de calitate în fiecare comună/ oraş din ţară, de candidaţi capabili, oneşti şi cu experienţă în administraţia locală, care, într-o confruntare democratică centrată pe idei şi soluţii, îi vor „zbura” din funcţii pe nemuritorii edili giraţi de PSD. Glumesc, fireşte. E mai simplu de atât. PNL va cumpăra de la PSD orice primar, consilier, funcţionar, care poate fi cumpărat. Şi, pare-se, nu-s puţini deloc, ne asigură ministrul liberal al Mediului: „Sunt foarte mulţi primari PSD şi nu doar în judeţul Iaşi care nu s-au simţit sprijiniţi în proiectele lor de către conducerile judeţene sau cea naţională PSD, pentru că acolo au cu totul alte interese. Avem şi în judeţ primari PSD foarte buni, care merită sprijiniţi în proiectele lor şi care vor să se alăture acestui parteneriat (între Costel Alexe şi primarul de Iaşi Mihai Chirica – n.r.) pentru dezvoltarea Iaşului şi a Moldovei”. Aşadar, e de aşteptat ca în următoarele luni, sute de primari care erau îmbrăcaţi în tricouri albe la mitingul lui Dragnea din 2018, să-şi descopere în arborele genealogic legături cu Brătienii.

Varianta de rezervă pentru PNL, în cazul în care pandemia va „paraliza” scorul partidului undeva în jurul a plus, minus 30%, este potenţarea partidelor mici, în special PMP şi ALDE, în cazul disperat, a UDMR. De câteva luni armonizarea mesajelor publice transmise de PNL şi PMP a devenit evidentă. Partidul fondat de Băsescu înţelege că poate supravieţui politic doar cu sprijinul mai mult sau mai puţin transparent al Guvernului Orban, liberalii mângâie PMP aşa cum face şoferul cu roata de rezervă din portbagaj. Relaţia cu ALDE se înscrie în mare pe aceleaşi coordonate. Chiar dacă la centru Tăriceanu dă semne de „independenţă”, de viraj la stângă, în teritoriu dialogul PNL-ALDE rămâne viu, cordial, aşa cum se cuvine între doi verişori care au copilărit împreună.

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci. Ultimul lucru de care are nevoie Orban e să se trezească contestat de propriii miniştri, or, reprezentaţii USR-PLUS sunt (încă) suficient de imprevizibili să asculte orbeşte un şef, oricare ar fi el. Probabil din acest motiv cei din USR-PLUS nici nu au fost consultaţi în privinţa „Planului naţional de investiţii” propus de PNL pentru următorii 10 ani. Pentru că 10 ani de acum încolo, liberalii nu se văd guvernând alături de USR-PLUS.