Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Studiu: Creşterea nivelului mării, de două ori mai mare decât era preconizat

GALERIE
mare
  • mare
- +

Un nou studiu arată că nivelul mării ar putea creşte cu până la 238 de centimetri până în anul 2100, fapt care va însemna pierderea a peste 1,7 milioane de kilometri pătraţi de teritoriu.

Oamenii de ştiinţă cred că nivelul mării va creşte mult mai mult decât era prezis, din cauza topirii accelerate în Groenlanda şi Antarctica, scrie BBC.

O lungă perioadă s-a crezut că nivelul mării va creşte, până în anul 2100, mai puţin de un metru. Acum, un nou studiu - realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol - arată că nivelul ar putea creşte de aproximativ două ori.

Acest lucru ar putea duce la strămutarea a sute de milioane de oameni.

Problema creşterii nivelului mării a fost una dintre cele mai controversate discutate la Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), când a publicat cel de-al cincilea raport în 2013.

Documentul artăta că încălzirea continuă a planetei, fără reducerea majoră a emisiilor, va duce la creşterea apelor cu 52 - 98 de centimetri până în anul 2100.

Mulţi experţi sunt de părere că această estimare este una conservatoare.

Cercetătorii care se ocupă de zonele îngheţate sunt îngrijoraţi şi de faptul că modelele folosite în prezent pentru a prezice influenţa pe care o au banchizele asupra nivelului mării nu captează toate incertitudinile legat de modul în care se topesc.

Unii dintre oamenii de ştiinţă din domeniu au făcut un studiu structurat, în care ei fac predicţii bazate pe cunoştinţele pe care le au legat de ce se întâmplă în Groenlanda, în estul şi vestul Antacticii.

În viziunea experţilor, dacă emisiile continuă să aibă aceeaşi traiectorie, nivelul mării ar putea creşte cu 62 - 238 de centimetri până în 2100. Temperatura globală va creşte cu până la 5 grade Celsius.

Raportul IPCC din 2013 considera că este „posibil” să se întâmple acest lucru, ceea ce, în termeni ştiinţifici, înseamnă o probabilitate de 17 - 83%.

Noul studiu estimează la un nivel mai larg, de 5 - 95%.

Pentru creşterea temperaturii cu 2C, calota glaciară din Groenlanda va rămâne cel mai mare contribuitor la creşterea nivelului mării. Dacă temperaturile trec de această limită, atunci calota din Antarctica va contribui şi ea.

Potrivit autorilor, acest scenariu ar avea implicaţii majore pentru planetă.

Ei au calculat că lumea va pierde o zonă de pământ de până la 1,79 de milioane de kilometri pătraţi, echivalentul suprafeţei Libiei.

Pierderea de teritoriu va afecta zone agricole, ca delta Nilului, terenuri din Bangladesh, dar şi o ameninţare pentru oraşe ca Londra, New York şi Shanghai.

Autorii studiului subliniază că este încă timp pentru a evita astfel de scenarii, dacă se reduc emisiile drastic.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri