SummerIS 2019

Şi, desigur că unii şi-au pus întrebarea, dar, prioritar, ne adresăm acelora ce şi-au răspuns cu "Hai să vedem ce e şi cu asta!". Şi, nu fără acordul şi sprijinul financiar al familiilor, au venit să facă o probă de studenţie de o săptămână: în săli de curs şi seminarii, în cămine şi la cantină! Plus activităţi sociale şi (tot) o probă de examen, ca evaluare, la încheierea stagiului! (vezi şi "Ziarul de Iaşi", 24.05, a.c.).

► Ideea, pusă în practică pentru o a VII-a ediţie, vine de la asociaţii studenţeşti ce şi-au asumat sarcina de a-i ajuta să se orienteze profesional pe elevii de liceu din ultimele clase, de a-i asista pentru conştientizarea aspiraţiilor şi posibilităţilor din perspectiva înscrierii la o anumită facultate. În ceea ce ne priveşte, noi ne prezentăm, ca să vedeţi care ne sunt intenţiile, ca să judecaţi ce şi cât vi se potriveşte (noi credem că totul!), pentru o alegere favorabilă.

► Chiar dacă proiectul în discuţie este unul naţional, chiar dacă Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" are cursuri pentru toate facultăţile din structura sa şi, mai mult, chiar dacă la Litere sunt activităţi specifice fiecărui profil de învăţământ cultivat la noi (limba română şi limbi străine, literatura română şi domenii din literatura universală, teorii ale specialităţilor etc.), noi, cum se spune expresiv, tragem spuza pe turta noastră şi ne oprim, destul de pe scurt (ba prea pe scurt!) asupra propunerii de activităţi proprii unei anumite preocupări (poate una din cele mai importante) din programul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării.

► Fireşte, nu ne-am propus şi nu puteam aspira la sintetizarea însuşirilor / calităţilor specifice unui candidat viitor student la Jurnalistică (cum i se spune pe scurt). Mai întâi, este important ceea ce este bun pentru toate şi toţi, dar la noi cu un plus la selecţie, din perspectiva dezideratului de permanentă valabilitate, formulat cândva de Caragiale: "Cinste şi gramatică, acestea sunt cele dintâi condiţii ale unei prese bune". Iar descifrarea componentelor celor două cerinţe înseamnă, mai ales astăzi, curiozitate şi probitate profesională, mobilitate spirituală şi reflexivitate în dorinţa de a reuşi, încredere în posibilitatea atingerii performanţei.

► Pe baza unor astfel de trăsături ale diagnosticului pus, an de an, prestaţiei studenţilor din primul an de la Jurnalistică, extragem o temă de conştientizare a poziţionării performante în ceea ce priveşte folosirea limbii române, factor decisiv pentru orice comunicări situaţionale. Avem în vedere schiţa, funcţională, a unui proiect de analiză a automatismelor vorbirii ce duc la ineficientizarea şi blocarea interacţiunii lingvistice, respectiv la instalarea unei noi limbi de lemn, acomodate etapei actuale din societatea românească. Considerând însăşi sala de curs drept un spaţiu pragmatico-discursiv, concluziile sunt trase pe baza răspunsurilor la un test original, sintetizate tipologic şi comentate, ale eventualilor candidaţi la jurnalism (lucrăm cu "materialul clientului"!).

► Pe parcursul prelucrării statistice a răspunsurilor, cursanţii pot fi antrenaţi, complementar temei dominante, în două ateliere de lucru, unul dedicat analizei greşelilor de limbă din discursul public actual (test special), iar altul, cu proiecţii, de analiză a tipologiei temperamentale a vorbitorilor, în raport cu teoria reflexelor condiţionate şi faţă de integritatea – disfuncţionalitatea maladivă a activităţii zonelor Broca şi Wernicke de pe scoarţa cerebelului. Evident, cu acordul conducerii acestei activităţi didactice estivale, îi invităm şi pe cititorii noştri să ia parte la cursurile pe care le susţinem într-o sală din turnul de apă din spatele clădirii Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", în ziua de 25 iulie, a.c. (orele 10 – 12).

► Expunerile introductive de principii şi lucrările practice propuse ţin de teoria generală a obiectului de curs al autorului, "Discursul jurnalistic" (fonetică şi gramatică performante, stilistică a vorbirii şi tehnică retorică), teorie prezentată şi argumentată în monografiile publicate de noi anterior, adusă la zi, având ca temă "Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale", respectiv "Discursul repetat în textul jurnalistic" (cu interes pentru tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media).

► Şi, ca încheiere, schiţarea problematicii unei teme "pentru acasă" (nici că se putea altfel!), una de lungă şi adâncită meditaţie, în legătură cu ceea ce este bine şi ceea ce este rău în presă: lectura cărţii lui Umberto Eco, Numărul zero!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi