Tăiaţi pensiile speciale, daţi banii la spitale

Îndemnul din titlu s-a viralizat în ultimele zile pe Facebook, după ce USR a depus în Parlament un proiect de lege pentru impozitarea cu 90% a pensiilor speciale care depăşesc 3.500 de lei, respectiv cu 10% a pensiilor fără contribuţie între 2.000 şi 3500 de lei. S-a viralizat, dar a rămas fără ecou. Fapt extrem de rar în ultimele două decenii, reprezentanţii Executivului şi ai partidului aflat la guvernare nu au avut nicio reacţie, timp de o săptămână, pe o temă dezbătută intens de opinia publică. Mai mult, o temă cu care, până deunăzi, PNL îşi făcea campanie. Tăcerea instalată la cele două palate (Cotroceni şi Victoria) pe acest subiect e suspectă şi şocantă. O fi, la prima vedere, un mesaj populist, dar liberalii nu-s străini de asemenea teme. Ne însănătoşim mai repede cu imnul care răsună din maşinile de poliţie sau cu o economie de 10 miliarde de lei la bugetul de stat? Iar faptul că România se află în stare de urgenţă nu scuză lipsa de reacţie, din contră. Dacă există o mică şansă ca pensiile speciale să fie tăiate – chiar şi temporar – cu acordul Curţii Constituţionale, starea de urgenţă e prilejul perfect. Unde mai pui că unii lideri PSD au preluat din zbor subiectul, iar PSD controlează majoritatea de la CCR.

Marţi, la ora la care pe reţelele de socializare mesajul privind pensiile speciale era distribuit masiv, la Iaşi, Consiliul Local controlat de liberalul Mihai Chirica vota salarii şi sporuri nesimţite pentru directorii societăţilor subordonate Primăriei. Şi dacă tăiem un zero din dreptul sumelor încasate de aceşti politruci, tot rămân cifre frumuşele pentru perioada de criză pe care o traversăm. „Trebuie să stimulăm performanţa, nu să o distrugem”, a explicat Chirica, în vreme ce angajaţi de la Ecopiaţa se plângeau redacţiei ZDI, sub protecţia anonimatului, că directorul Cristi Stărică îi terorizează în aceste zile cu concedierea (nu cu şomajul tehnic) după ce i-a trimis la înaintare fără un minim de materiale de protecţie.

Şi tot marţi, pe la aceeaşi oră, IMAS a făcut publice datele ultimului barometru politic. Realizat în perioada 5-26 martie, interval care coincide cu începutul crizei sanitare, sondajul arată că PNL a pierdut 4 procente faţă de luna anterioară. La prima vedere, scăderea e firească, liberalii plătesc preţul incertitudinii sociale şi economice. Nu-i chiar aşa. În statele mari din Europa, criza a generat o creştere semnificativă în sondaje a liderilor aflaţi la putere (vezi cazurile Conte, Merkel, Macron). Societăţile respective au primit cu încredere mesajele de solidaritate transmise de guvernele lor, nu au simţit că doar unii suferă, iar alţii – privilegiaţi de sistem – trec prin criză sănătoşi tun şi cu buzunarele pline. În România, nu doar că Guvernul PNL nu s-a sinchisit să transmită un mesaj credibil de solidaritate, dar apar tot mai multe informaţii că foloseşte starea de urgenţă pentru a deturna banul public în conturile clientelei de partid. Dacă liberalii vor continua cu această atitudine sfidătoare, pe măsură ce efectele crizei se vor resimţi tot mai puternic, n-ar fi exclus ca PNL să participe la alegerile parlamentare din postura de a treia forţă politică din România.

UPDATE: În ultimul moment au depus şi liberalii un amendament privind impozitarea unor pensii speciale (nu toate). E un prim pas, de salutat, dar mai e mult până departe.