Terminale

► Capetele. S-ar părea că, după mentalul „capăt", unul definitoriu, putem descoperi terminale deosebit de importante în alcătuirea corpului omenesc, evaluare la baza căreia se află atenţia de care se bucură acestea privind conservarea stării bune a ansamblului, dar şi repunerea acestuia în funcţiune. Cele mai importante zone, din cele recunoscute până acum, sunt tălpile şi palmele, extremităţi ale corpului pe suprafaţa cărora, după o ştiinţă cu adevărat milenară, au corespondente toate organele corpului omenesc şi al căror masaj „echilibrează energiile, crescând puterea de vindecare", mai ales prin asigurarea bunei circulaţii a sângelui. Ne oprim aici, deoarece întregul inventar de informaţii tematice este copleşitor (dar la îndemână pe Net).

► Comoditate. Dar nu ne putem abţine de la unele recomandări, deosebit de atrăgătoare: „masajul este bun împotriva durerilor de cap, a durerilor de spate, a tensiunilor din zona gâtului şi a umerilor şi a crampelor musculare"; îmbunătăţind şi circulaţia limfei, „creşte energia, echilibrează sensibilitatea, detoxifică, relaxează şi elimină stresul". În plus, iată însă o formă comodă de masaj: „Mergi desculţ ori de câte ori ai ocazia. Indienii din America încă mai cred că tălpile asigură legătura spiritului cu universul".

► Auriculoterapia. Provocarea pentru abordarea temei a constituit-o discuţia, de pe un canal tv, privind tratarea lobului urechii din aceeaşi perspectivă şi cu aceleaşi finalităţi ca şi talpa sau palma, principiul fundamental al viziunii medicinii naturiste fiind acela că la nivelul pavilionului auricular se poate imagina o hartă reprezentând structurile și funcțiile organismului. Nu, nu ne complicăm cu asocierea acupuncturii, ci încercăm să rămânem la masaj. Reclama este, oricum, abil formulată, de exemplu, „Secretul sănătăţii îţi şopteşte la ureche! Află totul despre auriculoterapie!". Medicina de profil susţine că pielea urechii prezintă numeroase puncte biologic active, fiecare dintre ele răspunzând de funcţia unui anumit organ sau sistem de organe ale corpului uman, puncte a căror stimulare ar permite tratarea tulburărilor funcţionale.

► Şi ajungem la masaj. Fără cunoaşterea medicinii chineze, curent invocată, experienţa comună, inclusiv cea autohtonă, a descoperit mari câştiguri ale masajului, în tratamente medicale, de exemplu când „se freacă" („Dă-mi rachiu de trei parale / Şi mă freacă pe spinare"; S.Fl. Marian), operaţia fiind numită „frecătură": „După ce mi-au tras o frecătură bună cu oţet de leuştean, m-au înfăşat ca pe un copil" (Creangă). Dar este cunoscut şi masajul de înviorare: „Unul din ei (din cai) a întors capul şi s-a uitat la mine. Eu l-am frecat la ochi, l-am tras de urechi, l-am sumuţat şi i-am pus frâul în cap" (Ispirescu). Iar terminale atent supravegheate şi tratate sunt pielea, părul şi unghiile!

► Talpa şi palma reprezintă şi ele repere de mare interes, prima fiind recunoscută, curent, ca unul din termenii împlinirii, al încheierii: „Din creştet până în tălpi", „Din tălpi până-n creştet", „Din talpă până în cap". Iar „sărut tălpile" a fost, în trecut, formulă de salut, de adresare sau de mulţumire. În sfârşit, palma este şi zonă augurală: „îl mănâncă palma stângă = simte o senzaţie de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani" („şezătoarea"), mâncărimea din palma dreaptă prevestind strângerea mâinii, la cunoaşterea cuiva.

► Superstiţii este titlul sub care, pe internet, pentru alte terminale, se dau explicaţiile preluate mai jos ca atare: „Daca te mananca nasul la suprafata, te certi cu cineva ; daca te mananca nasul pe interior, vine o ruda in vizita. Daca te mananca spranceana dreapta – te vezi cu un vechi prieten; daca te mananca spranceana stanga – pleci la drum. Daca te freci la ochi, ca te mananca, inseamna ca vezi pe cineva drag" (/romaniatv.net/). Cât despre nas, dincolo de senzaţia în sine, înţelesurile, după aceeaşi sursă, sunt uşor de sintetizat: „Ce înseamnă dacă te mănâncă nasul. Este mai rău decât ne imaginam!" (/realitatea.net/; vezi cearta, dar şi vizita unei rude!).

► Trepetnic este numele cărţii ce cuprindea interpretări ale unor mișcări convulsive și involuntare, pe care le au uneori pleoapele, buzele sau alte părți ale corpului omenesc (cf. DEX). Iată câteva prevestiri pe mentalul actual: „Dacă te mănâncă în cap înseamnă că ai toate şansele să fii promovat la locul de muncă"; „~ pielea capului pe partea dreaptă – vei fi judecat".

► Veta (după ce i s-a bătut tâmpla a dreaptă, dar şi a stângă): „Răsturnasem candela; pe urmă ochiul ăl drept mi se bătea într-una de vreo trei zile".

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi