Va trece impozitarea pensiilor speciale de clanul judecătorilor?

Camera Deputaţilor a aprobat miercuri cu o largă majoritate impozitarea pensiilor speciale care depăşesc 2.000 de lei cu 10%, iar cele care trec de 7.000 de lei cu 85%. Deputaţi din toate partidele şi-au dat mâna pentru ca această iniţiativă să treacă. Presiunea publică este una imensă, iar nemulţumirile pensionarilor ale căror drepturi sunt calculate în funcţie de contributivitate sunt la cote alarmante. USR propusese impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale care depăşesc 3.500 de lei, deci prin urmare varianta pentru care s-a bătut palma între PSD şi PNL este una ceva mai blândă, mai moale şi afectează o categorie mai redusă de persoane. S-a urmărit aici interesul propriu, foştii parlamentari intră şi ei în categoria celor care primesc pensie specială, iar drepturile ce le încasează sunt în limita pragului de impozitare. Cu toate astea, putem spune că este un prim pas către normalitate. Suntem pe un drum drept, dar nu cel corect. Pensiile speciale sunt neconstituţionale însăşi prin definiţia lor. Nu poţi avea o categorie de persoane care este remunerată în funcţie de cât a contribuit de-a lungul vieţii şi o alta care primeşte o cotă mult mai mare doar pe baza unui calcul care ia în considerare doar ultimele câteva lefuri brute. Practic, legea împarte cetăţenii în două categorii: oameni simpli şi supraoameni – cei care merită să aibă câştiguri mai mari când ies din câmpul muncii. Aşa ceva nu este pur şi simplu drept, etic sau moral. Deci, legea pensiilor speciale nu trebuie să existe sub nici o formă. Cine citeşte Constituţia cu bună credinţă va observa lesne că nu pot fi făcute legi discriminatorii aşa cum este aceasta.

Totuşi pentru a putea intra în vigoare, impozitarea Pensiilor Speciale va trebui să treacă de Curtea Constituţională. Instituţia a respins până acum mai multe iniţiative de abrogare a acestor drepturi. Judecătorii, beneficiari de pensii speciale, nu s-au abţinut de la vot şi au respins de fiecare dată cu o largă majoritate astfel de iniţiative. Augustin Zegrean, fost şef al Curţii Constituţionale, deja s-a pronunţat pe această temă. „Eu sunt beneficiar al unei pensii de serviciu, dar voi vorbi din punct de vedere al Constituţiei. Există o cotă unică de impozitare, de 16%, şi atunci cum poţi justifica faptul că unora le aplici impozit 16%, iar altora 85%?”, spune magistratul. Pe lângă faptul că dă dovadă de o lipsă de cunoştere a sistemului de impozitare, cota unică de 16% fiind demult apusă, se poate citi printre rânduri şi vădita sa opoziţia faţă de perspectiva reducerii pensiei. „Prin tăierea pensiilor mari nu cresc pensiile mici, pentru că aceste pensii de serviciu sunt plătite de la bugetul de stat, nu din Fondul Naţional de Pensii, iar banii nu vor merge la ceilalţi. Nu pensiile de serviciu sunt nesimţite, nesimţirea este că celelalte pensii sunt mici”, ne mai spune fostul şef al CCR. El nu suflă însă nici un cuvânt despre modul de calcul, despre modul cum a ajuns să aibă o pensie nesimţit de mare în comparaţie, de exemplu, cu a unui medic cu aceeaşi pregătire universitară şi poate chiar mai mulţi ani de muncă. Pentru el pensia specială este un dat, un drept, ceva de neatins, este un drept divin! Imaginea asta nu e departe de a unui mafiot din Sicilia care primeşte beneficii de la micii întreprinzători din cartierul său pe care el chipurile îi protejează. Asemănarea este una izbitoare.

Poziţia lui Zegrean este şi cheia în care trebuie să interpretăm viitoarele acţiuni ale judecătorilor de la CCR. Cu o probabilitate foarte mare, ei vor respinge iniţiativa legislativă de impozitare a pensiilor speciale ca fiind neconstituţională. Vor spune că nu poţi avea mai multe cote de impozitare… bla, bla, bla. Nu vor spune nimic despre faptul că drepturile pe care le primesc ei sunt indecent de mari raportat la ceilalţi pensionari sau la starea economică a României. Se vor comporta la fel ca un „Naş” de clan mafiot. Pe el nu îl interesează dacă este corect să-şi însuşească o parte din profiturile oamenilor care trăiesc din muncă cinstită, îl interesează doar să-şi burduşească buzunarele. Cine îmi va povesti despre sacrificiu, despre patrie sau alte dulcegării de genul astă să-şi amintească de cealaltă categorie de cetăţeni din care fac parte medici, profesori, ingineri, muncitori sau agricultori care primesc „infitinit” mai puţine drepturi faţă de categoria supraoamenilor cu toate că au aceeaşi pregătire şi de multe ori chiar mai mulţi ani de muncă.

Atâta timp cât vor rămâne în vigoare pensiile speciale vor reprezenta o rană deschisă care riscă să se infecteze. Calea normală ar fi desfiinţarea lor şi calcularea drepturile în funcţie de contributivitate la fel ca-n cazul celorlalţi cetăţeni. Impozitarea este doar o fentă, una cu iz electoral. În curând vom avea două rânduri de alegeri: locale şi parlamentare. Nu ne rămâne de făcut decât să ne rugăm ca „Naşul” să fie blând şi înţelept!