De Sănătate

Punem punctul pe știi

Vaccinarea şi bolile copilăriei: Cât de gravă este de fapt rujeola?

luni, 13 mai 2019, 09:29
8 MIN
 Vaccinarea şi bolile copilăriei: Cât de gravă este de fapt rujeola?

Efectele curentului anti-vaccinare încep să se arate în toate colţurile lumii, cea mai acută problemă fiind numărul crescut de cazuri de rujeolă. Nu doar România se confruntă cu această problemă:  la începutul lunii aprilie autorităţile din New York au emis ordin de vaccinare obligatorie în urma unei„creşteri accentuate” a numărului de cazuri de rujeolă. 

În ceea ce priveşte rujeola, două idei principale susţinute de curentul anti-vaccinare, au determinat şi încă determină părinţi din toate colţurile lumii să refuze vaccinarea ROR:  teama că acest vaccin ar putea cauza autism şi ideea că rujeola este o boală uşoară a copilăriei, care se vindecă uşor, nefiind necesară vaccinarea.  Medicii atenţionează însă că realitatea e alta. Cel mai relevant exemplu: rujeola, considerată o boală „uşoară” a copilăriei, poate determina uneori complicaţii grave, în urma cărora se poate ajunge chiar la deces.  Părinţii nu ştiu sau ignoră faptul că rujeola se poate duce la bronşite, pneumonii şi chiar encefalită.

Unii copii trec peste această boală fără să dezvolte complicaţii, iar alţii fac complicaţii severe

”Da, rujeola este o boală a copilăriei dar nu este chiar atât de inofensivă. Unii copii trec peste această boală fără să dezvolte complicaţii, iar alţii fac complicaţii severe cum ar fi pneumonia sau meningita.Complicaţii ale rujeolei apar în 30% din cazurile de boală şi unele pot fi grave, atât din cauza  acţiunii directe a virusului asupra organismului, cât şi din cauza prăbuşirii imunităţii, ceea ce duce la slăbirea apărării faţă de infecţii de orice fel. Organismul fiind slăbit din cauza infecţiei cu virusul rujeolei, nu mai luptă cu bacteriile care, astfel, se pot înmulţi rapid şi pot cauza suprainfecţii bacteriene”, explică  dr. Dana Popescu, medic de familie, secretar general al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei .

Virusul rujeolei afectează nu doar Sistemul Respirator, ci şi Sistemul Nervos Central

Virusul rujeolei cauzează cel mai frecvent bronşite, laringite sau pneumonii deoarece se fixează şi se multiplică uşor la nivelul mucoasei respiratorii. Din 100 de copii cu rujeolă, 6 fac pneumonie. Din cauza prăbuşirii imunităţii, afecţiunile enumerate mai sus se pot complica cu suprainfecţii bacteriene care cresc riscul de deces: din 10 copii cu pneumonie, 6 au risc de deces. De asemenea, trebuie adăugat că virusul rujeolei afectează nu doar Sistemul Respirator, ci şi Sistemul Nervos Central. Astfel, 1 din 1.000 de persoane cu rujeolă dezvoltă encefalită rujeolică, inflamaţie a creierului cauzată de acţiunea  virusului rujeolei asupra Sistemului Nervos Central. Encefalita rujeolică se manifestă prin  vărsături, convulsii şi poate evolua spre forme grave, cu comă sau chiar deces.  Atenţie: encefalita rujeolică  poate apărea şi la câteva luni după episodul de rujeolă.

Panencefalita sclerozantă subacută, duce la deces şi poate apărea şi la 18 ani după episodul de rujeolă !

Cea mai rară dar şi mai dramatică complicaţie este Panencefalita sclerozantă subacută (1 la 100.000 de cazuri). „Panencefalita sclerozantă subacută este o complicaţie pe termen lung a rujeolei. Vorbim de o  afecţiune deosebit de gravă, cu evoluţie progresivă spre deces. Dacă pentru o pneumonie există variante de tratament, pentru această complicaţie a rujeolei nu există soluţie terapeutică.  Literatura medicală precizează că poate apare apare într-un interval de până la 18 ani după rujeolă,  cu o medie de aproximativ 7 ani, mai ales dacă rujeola s-a produs sub vârsta de 2 ani. Este o complicaţie pe termen lung care apare foarte rar, dar asta nu înseamnă că astfel de cazuri nu există. Am întâlnit un astfel de caz la câţiva ani după epidemia de rujeolă din 1992. O fetiţă care pur şi simplu a căzut din picioare fără nici o explicaţie.  Cazul a fost dramatic, fetiţa a decedat pentru că din păcate nu există tratament pentru această complicaţie  pe termen lung a rujeolei. După  episodul de cădere,  degradarea a fost lentă şi  progresivă.  Complicaţia există, este la distanţă de boală, dar când apare evoluţia este progresivă ‚ şi  fără  tratament. Copilul mic face rujeolă, se vindecă dar în anumite situaţii virusul se cantonează la nivelul  Sistemului Nervos Central. În timp, la ani după episodul de rujeolă apare o reacţie autoimună lentă care  distruge Sistemul Nervos Central. Astfel de cazuri sunt foarte rare, dar există. Complicaţia poate apare la copiii nevaccinaţi care fac boala. Deci nu putem spune că rujeola e doar o boală a copilăriei care trece fără să pună viaţa micuţilor în pericol”, a subliniat dr. Dana Popescu.

Mitul autismului: totul a pornit de la un studiu pe 12 copii

Un alt motiv invocat de părinţii care refuză vaccinarea ROR este teama că acest vaccin cauzează autism. Totul a pornit  de la un singur studiu, publicat în anii 90 de către (fostul)  dr.  Andrew Wakefield în revista The Lancet, realizat pe 12 copii, care găseşte o cauzalitate între vaccin şi autism. Aparent, 12 copii sănătoşi, fără a avea probleme de comportament înainte, sunt vaccinaţi şi 8 devin autişti. După publicarea rezultatelor unui studiu de acest tip, în toată lumea alţi doctori încearcă să îl reia. Şi acets studiu au încercat să-l reproducă sute de doctori, în multe ţările ale lumii, pe loturi care însumate au depăşit un milion de copii. Şi niciunul, unanim, nu a găsit nicio diferenţă în rata de autism între loturile de copii vaccinaţi si cei nevaccinaţi. Acest lucru a stârnit controverse care au condus la investigarea amănunţită a lucrării iniţial publicate; fostul dr. Andrew Wakefield a fost găsit vinovat de fraudă, conflict de interese şi interese financiare ascunse. De ce? Cei 8 copii care au devenit autişti, au fost atent selecţionaţi dintre copiii cu istoric de deviere comportamentală infantilă, iar acest lucru a fost ascuns în studiu. „Andrew Wakefield a fost condamnat, lucrarea a fost retrasă, la fel şi titlul şi dreptul de a practica medicina în UK. Însă răul pricinuit bântuie şi acum, mulţi dintre părinţi crezând în continuare că vaccinul ROR cauzează autism” atenţionează dr. Dana Popescu.

Când va dispărea complet acest mit

„De altfel, rezultatele celor mai recente şi ample studii de lungă durată demonstrează încă o dată că vaccinurile nu cauzează autism. Datele arată foarte clar că nu există o prevalenţă mai mare a autismului la copiii vaccinaţi, faţă de cei nevaccinaţi.  Este o percepţie falsă, iar părinţii ar trebuie să înţeleagă şi să accepte că autismul există  încă de la naştere.  Primele semne şi întrebări apar însă după vârsta de un an, chiar în perioada după care se administrează prima doză de ROR.  În această perioadă se constată primele manifestări care ne pot duce cu gândul la autism, de aici şi conexiunea. Cu siguranţă se va ajunge şi la acel moment când se vor descoperi exact cauzele autismului şi doar atunci va dispărea complet acest mit”, a punctat dr.  Dana Popescu.

Rubeola: risc crescut pentru gravide!

De precizat că vaccinul ROR nu protejează doar pentru rujeolă, ci şi pentru rubeolă sau oreion. „Bine, îl vaccinez pentru rujeolă că poate face complicaţii grave. Dar pentru rubeolă de ce să-l vaccinez? Rubeola nu duce la complicaţii şi trece uşor! De ce să-i biciuiesc imunitatea cu atâtea vaccinuri?”.  În primul rând trebuie subliniat că rubeola poate fi o boală periculoasă nu pentru copii, ci pentru gravide, mai ales pentru cele aflate în primul trimestru de sarcină. „O femeie însărcinată care nu ar anticorpi pentru rubeolă poate contacta boala de la un copil. Mai ales dacă rubeola este contactată în primul trimestru de sarcină, alternativele sunt dramatice:  mama trebuie să aleagă între întreruperea de sarcină sau naşterea unui copil cu malformaţii oculare, cardiace, dentare.  Rubeola în sarcină este o dramă. Vaccinarea pentru rubeolă are ca scop în primul rând protejarea gravidelor. Prin vaccinare, limităm riscul de răspândire. Subliniez faptul că fetele născute în 93, 94, 95 care rămân însărcinate şi nu au trecut prin boală, au risc de rubeolă. Asta deoarece în acei ani în România nu se vaccina încă pentru rubeolă. Deci nu ne vaccinăm doar pentru noi, ci şi pentru a proteja alte categorii populaţionale expuse riscului. Vaccinarea este şi un mod de a fi responsabil faţă de ceilalţi”, spune dr. Dana Popescu.

„Biciuirea” imunităţii

„În ceea ce priveşte biciuirea imunităţii, subliniez faptul că imunitatea noastră este biciuită zilnic de când ne naştem.  Numărul de antigene   care ajung în organism prin vaccinare este nesemnificativ  în comparaţie cu numărul de antigene cu care organismul interacţionează zi de zi. Interesant este că acei părinţi care se plâng că vaccinurile biciuiesc sistemul imun al copilului sau că acestea ar „intoxica” copilul cu aluminiu şi mercur, nu îşi fac nici un fel de grijă când îi dau micuţului tot felul de siropuri şi vitamine naturiste fără să ştie ce conţin acestea.  Dincolo de faptul că în realitate multe astfel de produse aşa-zis naturiste sunt de fapt vitamine de sinteză, nu trebuie să ignorăm o realitate: chiar dacă ar fi 100% naturale, doar pe bază de plante, pot dăuna.  Ca orice exces şi excesul de produse pe bază  plante poate dăuna. Este o afecţiune din ce în ce mai studiată în ultima perioadă:boala renală cronică cauzată de consumul de suplimente „naturiste”, arată dr. Dana Popescu.

Şi în medicină, ca şi în alte domenii, există „mode”

Despre teama de mercurul şi aluminiul din vaccinuri,  medicii spun că există anumite vaccinuri care au o cantitate mică de aditiv care nu este nici mercur pur, nici aluminiu pur. Cantitatea administrată odată cu vaccinul este însă infimă în comparaţie cu cantităţile de aluminiu sau chiar de mercur pe care le putem ingera zilnic, odată cu diverse alimente. „Un singur exemplu: doza de aditiv pe bază de aluminiu conţinută de un vaccin este mult mai mică decât cantitatea pe care o ingerează copilul  dintr-o pungă de lapte praf. Depinde de fiecare cât de dispus este să creadă în teoriile conspiraţiei. Este o tendinţă la modă pentru că şi în medicină, ca şi în alte domenii, există „mode”. Sper să nu ne lovim de o nouă epidemie de poliomielită, difterie sau tuse convulsivă pentru a înţelege gravitatea bolilor de care ne protejează vaccinurile. Poate ar ajuta o lege a vaccinării aşa cum există în unele ţări unde nu te poţi înscrie în sistemul educaţional de stat dacă nu eşti vaccinat. De exemplu, în Franţa nu te poţi înscrie la şcoala primară sau gimnazială,  dar nici la facultate fără să faci dovada vaccinării. Repet: vaccinarea nu este doar despre siguranţa personală, ci şi despre responsabilitatea faţă de ceilalţi”, completează dr. Dana Popescu

 

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii