Verdictul unui cunoscut profesor ieşean privind starea drumurilor în Iaşi: proastă.

Odată cu semnarea la începutul lunii mai a contractului de atribuire a completării studiului de fezabilitate pentru sectorul montan al Autostrăzii Iaşi-Tg. Mureş, a apărut şi întrebarea: de ce costă atât de ieftin? Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) scosese la licitaţie refacerea măsurătorilor în teren pentru o sumă de 35,6 milioane de lei fără TVA, adjudecată în timp record, 3 luni, pentru 17,6 milioane de lei, de o asociere de firmă condusă de o companie de construcţii spaniolă.

Dincolo de preţul foarte mic – mai mic, raportat la valoarea proiectului, şi decât reactualizarea unui SF (Master Plan) la Aeroportul Iaşi – proiectul parafat în faţa jurnaliştilor ieşeni pe 9 mai a fost oficializat abia pe 5 iunie pe platforma electronică de achiziţii publice. Termenul de execuţie relativ scurt, de 18 luni, pune şi mai mult la îndoială reuşita proiectului.

Un SF superficial duce la întârzierea proiectului şi la penalităţi suportate de stat

„Nu va fi un studiu geotehnic corect realizat“, ne-a declarat, sceptic, profesorul universitar dr. ing. Nicolae Boţu, de la Departamentul de Căi de Comunicaţii şi Fundaţii al Facultăţii ieşene de Construcţii şi Instalaţii. El a explicat că, nu doar în acest caz, se profită de faptul că CNAIR nu are specialişti care să verifice modul în care se realizează investigaţiile geotehnice pe amplasament. În ceea ce priveşte segmentul transmontan al A8, cel mai dificil, un foraj durează aproximativ o lună. Chiar dacă s-ar folosi tehnologia undelor electromagnetice în prospectările geologice, tot ar fi nevoie de mai multe echipamente de acest fel. Profesorul a opinat că, la final, studiul va avea lacune care se vor răsfrânge asupra constructorului şi vor duce la întârzierea proiectului, pe de o parte, şi la penalizarea statului român pentru proastă organizare şi informaţii false ori incomplete.

Master Plan se face în fiecare zi la CNAIR

Profesorul Nicolae Boţu a arătat spre celelalte proiecte de infrastructură rutieră realizate sau în curs de construire: „Nicio investiţie nu a mers de la un capăt la celălalt fără întrerupere, fără prelungirea duratei“. Consilier al fostului director general al CNAIR, Narcis Neaga, care a demisionat în iulie la presiunile premierului Viorica Dăncilă, profesorul ieşean explică „haosul“ din cadrul companiei prin ingerinţa politicului în activitatea celor de acolo. „Oamenii sunt bulversaţi de o conducere la rândul ei bulversată de comenzile politice. Master Planul se face în fiecare zi, nu mai e cel adoptat prin lege în 2016“, şi-a susţinut afirmaţia profesorul Boţu, referindu-se la planul adoptat cu exact trei ani în urmă şi care prevedea darea în folosinţă a mai multor tronsoane de autostradă, atât de pe A8, cât şi între Cluj şi Oradea, până în 2018.

Pe de altă parte, deşi la licitaţia lansată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru realizarea tronsonului ieşean al A8 (Iaşi-Paşcani, 61 plus 7 km de bretele) s-au prezentat patru asocieri de firme predominant din Turcia şi China, profesorul Nicolae Boţu este convins că acest sector nu se va construi prin parteneriatul public privat. La descinderea făcută în Iaşi la mijlocul lunii august, premierul Dăncilă, însoţită de ministrul Transporturilor, a admis că şi acest segment ar putea fi declarat de importanţă naţională în CSAT şi realizat cu fonduri guvernamentale, la fel ca autostrada Comarnic-Braşov. Nimic nu s-a mai auzit însă de atunci.

Ce nu merge la Centură. Movilă: lipsesc două documente şi dialogul Popa-Chirica

Ministrul Răzvan Cuc a precizat, în răspunsul la o interpelare adresată de senatorul ieşean Dan Lungu, că la nivelul judeţului Iaşi există doar două proiecte de infrastructură: Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi – Varianta Sud – Obiectiv 3 şi modernizarea DN28B, Tg. Frumos – Botoşani, unde cele trei oferte depuse la licitaţie se află în plină evaluare.

Cât priveşte primul proiect, al continuării lucrărilor la şoseaua ocolitoare pe Tronsonul 3, amintim că o bătălie generală se duce prin intermediul declaraţiilor şi comunicatelor între CNAIR/Regionala ieşeană a drumurilor naţionale asistată de PSD Iaşi şi Primăria municipiului. Subiectul, după cum am mai relatat, este asumarea de către Municipalitate a mutării utilităţilor, nu doar a stâlpilor de iluminat public, pe noul aliniament determinat de lărgirea de la patru la şase benzi a bulevardului Poitiers.

Deputatul ieşean Petru Movilă aminteşte însă că investiţia la şoseaua de centură nu se poate realiza fără „un proces-verbal de predare primire a tronsonului de şosea între CL Iaşi şi CNAIR, document care în prezent nu există“. Precizăm că DRDP a chemat în judecată Consiliul Local pentru acest lucru, primul termen fiind fixat pentru ziua de 1 octombrie.

Mai mult, susţine Petru Movilă, trebuie refăcut studiul de fezabilitate pentru acest tronson. SF-ul a fost făcut prima oară în 2007-2008 şi actualizat în 2012. Implicit, şi costurile trebuie reactualizate. „Dacă (preşedintele CJ, n.r.) Maricel Popa şi (primarul) Mihai Chirica s-ar aşeza la aceeaşi masă de dialog, lucrurile ar fi rezolvate“, a conchis deputatul. Din nefericire, aşa cum ziarul nostru a relatat pe parcursul acestei săptămâni situaţia „din teren“ este mult mai complicată, un oraş întreg aşteptând ca între pachetele de orgolii personale să se stabilească totuşi o legătură în interesul întregii comunităţi.