De Sănătate

Punem punctul pe știi

Cum sa ne pazim de socul anafilactic

marți, 08 mai 2007, 16:53
4 MIN
 Cum sa ne pazim de socul anafilactic

Unele antibiotice, unele antiinflamatoare nonsteroidiene, vaccinurile, intepaturile de insecte sau unele alimente pot provoca reactii alergice mai usoare sau mai severe in cazul persoanelor sensibile. Uneori insa, alergiile pot ajunge la soc anafilactic.

„Anafilaxia sau socul anafilactic reprezinta o reactie alergica brutala a organismului, declansata de factori multipli si care apare la citeva minute dupa intrarea in contact cu substanta alergena. Daca nu reactionam in timp util, socul anafilactic pune in pericol viata persoanei afectate", explica dr. Tudor Ciuhodaru, seful Unitatii de Primire Urgente din cadrul Spitalului de Urgente Iasi.

Reactiile alergice implica manifestari cutanate, de cai aeriene superioare si inferioare, ale aparatului cardiovascular si ale tractului digestiv. Gravitatea reactiilor sistemice variaza de la un eritem (roseata in forma de pete, care apare pe pielea corpului) usor pruriginos la deces in citeva minute. Doua treimi dintre decesele prin soc anafilactic sint produse prin sufocare, in urma edemului laringian sau a crizei majore de astm. De mentionat ca acestea apar la tineri. In restul cazurilor – este vorba de virstnici – hipotensiunea si aritmiile duc la colaps cardiovascular.

Cum recunoastem socul anafilactic?

Simptomele sint dintre cele mai diverse: incepind de la eruptii alergice, mincarimi, edem (umflatura nedureroasa rezultata prin acumulare de lichid seros in tesuturi) al fetei, greturi, varsaturi, crampe abdominale, dificultati de respiratie, ragusire, senzatia de disconfort la inghitire, tulburari de ritm cardiac sau colaps (scaderea brusca a tensiunii arteriale, puls rapid si foarte slab).

„Simptomele apar la citeva minute dupa expunerea la alergen si cu cit reactia este mai rapida cu atit este mai grava. Primul simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau spasmul bronsic) si hipotensiunea – scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale", arata dr. Tudor Ciuhodaru.

Substantele care pot provoca socul anafilactic sint numeroase 

* Medicamentele – printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se numara penicilina, aspirina, AINS (inflamatoare nesteroidiene cum ar fi aspirina sau diclofenacuul etc) si insulina. Potenta acestora creste prin administrare parenterala. Adica atunci cind medicamentele sint administrate pe alta cale decit cea digestiva (de exemplu, intramuscular sau intravenos). Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu, lactoza, un ingredient comun al pulberilor inhalatorii uscate

* Produsele biologice umane – produsele derivate din singe, inclusiv plasma si imunoglobulinele, pot produce reactii anafilactice. S-au citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul seminal, in timpul actului sexual.

* „Intepaturile de insecte – intepaturile de insecte – viespi, albine, paianjeni – sint o cauza destul de raspindita a socului anafilactic. De altfel, statisticile arata ca aproximativ 4% din populatie prezinta reactii alergice la veninul de viespe si albina", spune dr. Ciuhodaru.

* Alimentele – arahidele, ouale, laptele si molustele sint alergeni alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta, dar un studiu recent a relevat ca 1/80 dintre copiii testati au alergie la arahide.

* Latexul – alergia la latexul natural din care sint confectionate manusile constituie o cauza importanta de soc anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii si la pacientii operati, prin expunere la manusile chirurgului.

* Stimulii fizici – pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala. Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit sau urticarie induse de efortul fizic.

Tratament

Principala masura care poate fi luata pentru a preveni socul anafilactic este educarea pacientului. Medicul de familie trebuie sa il informeze pe acesta despre reactiile alergice, despre necesitatea evitarii medicamentelor, alimentelor pe care nu le tolereaza.

„Daca totusi reactiile alergice au aparut, solutiile salvatoare includ antihistaminicele, antiinflamatoriile steroidiene si simpaticomimeticele (adrenalina). Socul anafilactic este o urgenta medicala, iar prognosticul depinde de raspunsul la administrarea corecta a medicatiei asociate suportului volemic si ventilator adecvat. Injectia simpaticomimeticelor si a corticoizilor se va face cit mai repede, dupa recunoasterea unei reactii severe – obstructie respiratorie sau colaps. In cazul virstnicilor si al cardiacilor, orice medicament de urgenta trebuie administrat cu prudenta tinind cont de beneficiu-risc. La virstnici sau cardiaci, simpaticomimeticele pot produce ischemie – intrerupere a circulatiei sangvine intr-un tesut sau organ – mergind pina la infarct miocardic acut", adauga dr. Tudor Ciuhodaru.

Auto-injectoarele

Pacientii cu teren anafilactic dovedit trebuie sa aiba in permanenta asupra lor auto-injectoare cu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie medicala. Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti (0,3 mg adrenalina, solutie 1%). Sint usor de folosit si nu necesita o asamblare prealabila.

„Utilizarea acestor «stilouri» permite cistigarea de timp pina la sosirea ajutorului medical. Pot fi necesare administrari repetate, iar pacientul trebuie sa ramina sub supraveghere timp de 4 ore, pentru a preintimpina orice recidiva. Desi majoritatea reactiilor sint unifazice, exista cazuri unde se inregistreaza o evolutie bifazica, in care simptomele orale si abdominale initiale sint urmate de o perioada asimptomatica, de 1-2 ore. Apoi apar manifestarile respiratorii si cardiovasculare, care, netratate, pot fi fatale", incheie dr. Tudor Ciuhodaru.

Semnele si simptomele unei reactii anafilactice

Simptome 

* Prurit (mincarime intensa a pielii) la nivelul buzelor, palatului, ochilor, miinilor si picioarelor

* Disfonie (raguseala)

* Dispnee (greutate in respiratie)

* Palpitatii

* Disfagie (greutate la inghitit)

* Crampe abdominale si greata

Semne

* Urticarie (eruptie de natura alergica, sub forma de basici rosii sau albe, care produc mincarime)

* Angioedem (umflatura nedureroasa rezultata din infiltrarea unui lichid seros la nivelul unui vas de singe)

* Edem laringian (umflatura nedureroasa rezultata din infiltrarea unui lichid seros la nivelul laringelui)

* Wheezing – suierat in respiratie 

* Tahicardie

* Hipotensiune

* Colaps

* Voma si diaree

Comentarii