Caută 
4 MIN
Judecătorii au respins solicitarea lui Cristin Zămosteanu care voia să anuleze avizul negativ primit de la Direcţia pentru Cultură. Turnul urma să aibă 155 de metri, dar i s-a aprobat o clădire cu parter, de 2,6 metri. Pentru că acest zgârie-nori urma să se ridice în zona centrului istoric, chiar în zona de protecţie a Bisericii Albe, Direcţia i-a cerut lui Zămosteanu un PUZ pentru o zonă construită protejată. Afaceristul mai are o şansă, deoarece sentinţa nu este definitivă.
Proiectul blocului zgârie-nori de pe Elena Doamna a fost blocat în instanţă. Tribunalul a respins solicitarea investitorului Cristin Zămosteanu de anulare a avizului negativ dat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură. Hotărârea Tribunalului nu înseamnă că Zămosteanu nu va mai putea construi nimic în intersecţia cu Anastasie Panu. Doar că în locul unui turn de 155 de metri va putea fi ridicată o clădire doar cu un parter de 2,6 metri înălţime.
Proiectul turnului de pe Elena Doamna a fost iniţiat în 2007 de Investexpert SRL Vaslui, societate deţinută de un cetăţean italian, o firmă italiană şi un sătean din Roşiori, comuna Buneşti-Avereşti. Planul urbanistic zonal a fost aprobat de Consiliul Local în 2009, iar proiectul a fost preluat ulterior de Cristin Zămosteanu. În 2017, acesta a solicitat Direcţiei pentru Cultură avizul favorabil necesar obţinerii autorizaţiei de construire. Au fost aprobate doar consolidarea versantului, construirea parcării subterane şi împrejmuirea terenului, menţionându-se că înălţimea maximă admisă peste cota terenului este de 2,6 metri. În ianuarie 2020, municipalitatea a emis în favoarea lui Zămosteanu un certificat de urbanism privitor la construirea unui imobil de birouri şi apartamente în regim hotelier, iar în martie acesta a solicitat din nou Direcţiei pentru Cultură avizarea întregului proiect. Răspunsul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice a fost însă negativ, menţionându-se că avizarea unei construcţii mai înalte ar fi trebuit să facă obiectul unui plan urbanistic specific zonelor protejate, care să ia în considerare şi monumentele istorice aflate în apropiere.
Decizia a fost contestată de M. Chim SRL în faţa Tribunalului, societatea invocând lipsa unei analize efective a documentaţiei tehnice depuse şi care ar fi arătat că viitoarea clădire nu va afecta vizibilitatea monumentelor istorice din zonă. Hotărârea CL din 2009 privind aprobarea PUZ fusese atacată în instanţă de Prefectură, dar acţiunea fusese respinsă. Prin urmare, aprobarea unei construcţii de 155 metri rămăsese în vigoare.
În replică, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură au arătat că CL aprobase o construcţie de 155 metri înălţime fără să aibă avizul favorabil al Ministerului Culturii. Aceasta, deşi zona face parte din centrul vechi al oraşului, iar terenul pe care urma să fie ridicat blocul se află în zona de protecţie a Bisericii Albe. De altfel, vechiul Plan Urbanistic General al Iaşului stabilea o înălţime maximă a clădirilor din zonă de doar 20 de metri. Lipsa unui PUZ pentru zone construire protejate nu putea fi suplinită de studii de altimetrie şi alte documentaţii tehnice depuse de M. Chim SRL la dosar. În 2020, M. Chim depusese la DJC practic acelaşi dosar ca în 2017, neputându-se aştepta să primească alt răspuns.
"Această construcţie urma să fie amplasată într-o zonă protejată, cu multiple monumente istorice de valoare naţională şi universală, afectând în mod vădit şi iremediabil aspectul zonei şi creând un potenţial factor de distrugere în timp a monumentelor istorice din zona respectivă, ca urmare a faptului că această construcţie imensă porneşte de la o adâncime foarte mare, cu mult sub nivelul fundaţiilor construcţiilor de patrimoniu din zonă şi se dezvoltă pe o înălţime de circa 100 metri de la nivelul solului, afectând grav viziunea asupra monumentelor istorice riverane", au argumentat reprezentanţii DJC.
În analiza cazului, magistraţii Tribunalului au menţionat că Zămosteanu nu putea invoca faptul că hotărârea CL prin care îi fusese aprobat proiectul era încă în vigoare. Acţiunea Prefecturii fusese respinsă prin prescriere, fără ca instanţa să fi analizat legalitatea actului în sine. Apoi, existenţa unei hotărâri favorabile a CL nu putea duce la obligarea Direcţiei pentru Cultură să emită şi ea o decizie favorabilă. Fusese avizată efectuarea lucrărilor care nu necesitau un plan urbanistic specific şi nu putea fi impusă avizarea întregului proiect fără întocmirea documentaţiei necesare. Decizia Tribunalului, de respingere a plângerii M. Chim SRL nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
