Asta în condiţiile în care numărul firmelor active din acest domeniu a crescut cu 55% în ultimii 14 ani, ajungând anul trecut la un număr de 2.377 de firme, care au realizat în total o cifră de afaceri era de aproape un miliard de euro.

Cifrele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi arată cât de puternic a fost afectat sectorul construcţiilor după criza din 2008, dar şi cum s-au resimţit crizele mai recente în activităţile din construcţii desfăşurate de firmele din Judeţul Iaşi.

În economia Iaşului, sectorul Construcţiilor a fost reprezentat anul trecut de 10,81% din totalul firmelor din judeţ, care au realizat împreună o cifră de afaceri de 10,98% din cifra totală de afaceri a judeţului şi care au asigurat un loc de muncă pentru 13,76% dintre angajaţii de aici.

Trebuie precizat însă că pentru acest calcul, specialiştii Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi au avut în vedere firmele ale căror activităţi economice principale sunt cuprinse în opt coduri CAEN 412, 421, 422, 429, 431, 432, 433, 439), şi au exclus codul CAEN 411 Dezvoltare (promovare) imobiliară, care se referă la “dezvoltarea proiectelor de construcţii, pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice şi fizice pentru realizarea proiectelor de construcţii în vederea vânzării ulterioare”.

Abia după 11 ani de la criza din 2008, sectorul ieşean al construcţiilor a reuşit să-şi revină, ca cifră de afaceri şi ca număr de firme. În 2008, la Iaşi erau 20.250 de angajaţi în construcţii, iar cifra de afaceri a firmelor din acest domeniu de activitate era de 771 de milioane de euro). La acel moment, existau în tot judeţul 1.529 de companii specializate în lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de construcţii a drumurilor şi a căilor ferate, lucrări de construcţie a proiectelor utilitare sau a altor proiecte inginereşti, precum şi în lucrări de demolare şi de pregătire a terenului, lucrări de instalaţii electrice şi tehnico- sanitare şi alte lucrări de instalaţii pentru construcţii, lucrări de finisare sau alte lucrări speciale de construcţii.

În anul următor crizei, numărul firmelor scădea cu 13%, angajaţii erau cu 28% mai puţini, iar cifra de afaceri cu 39% mai mică. Situaţia era deja dramatică, dar nu avea să se oprească acolo. În următorii ani, tot mai multe firme din construcţii au cedat. În 2011, numărul firmelor era deja cu 30% mai mic faţă de 2008.

Dar trendul a fost în continuare de creştere, în ciuda crizelor din 2022, provocate de războiul din Ucraina, cum ar fi criza carburanţilor, criza scumpirilor materialelor de construcţii, etc. Astfel, numărul firmelor a crescut cu peste 13% faţă de anul anterior şi cu 55,46% faţă de 2008, iar cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de anul anterior (şi cu 25% faţă de 2008).

În 2013, cifra de afaceri era de doar 43% faţă de 2008, iar acest lucru i-a făcut pe managerii din construcţii să mai disponibilizeze o parte din personal, ajungându-se ca în anul următor să se înregistreze cea mai mică cifră a salariaţilor. În doar şase ani, sectorul Construcţii din Iaşi a pierdut aproape zece mii de angajaţi.

Abia în 2020 s-a depăşit cu puţin cifra de afaceri din 2008

Abia în 2020, în anul pandemiei de Covid-19, firmele din construcţii au reuşit nu doar să egaleze, ci să şi depăşească puţin cifra de afaceri din 2008 (^3%). În perioada restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie, ieşenii s-au învârtit ca leii în cuşcă în apartamente, şi-au mărit numărul de ore petrecute în balcon şi au visat la o casă cu curte.

Spre deosebire de HoReCa, sector în care activitatea economică a fost drastic restricţionată, munca pe şantiere, în aer liber, a permis continuarea activităţilor. În plus, populaţia şi-a investit economiile de vacanţă în amenajarea locuinţelor sau în achiziţia de noi imobile. Numărul firmelor din construcţii ajunsese deja în 2018, la 10 ani de la criza imobiliară din 2008, la 99% şi în 2019 la 113%, însă a ajuns în pandemie la 130%. Mai exact, în Iaşi existau la finalul anului 2020, aproape 2.000 de companii care executau lucrări de construcţii.

Doar numărul de angajaţi a rămas cu 23% mai mic decât în 2008. Iar acest lucru e important, spun specialiştii, pentru că preconizata eliminare a facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor ar putea şubrezi şi mai mult forţa de muncă din construcţii.

“În aceste condiţii, firmelor nu le rămâne decât să se tehnologizeze cât mai mult. Dacă nu mai pot susţine personalul, vor fi nevoite, cele care pot, să înlocuiască munca angajaţilor cu maşini. Dar nu toate companiile au puterea de a se replia atât de rapid şi de a face investiţii în tehnologie”, apreciază preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, Paul Butnariu.

„Ciudăţenii” statistice

Din cele 2.377 de firme active din domeniul ieşean de construcţii, 55,5% erau specializate în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale şi 23,2% erau specializate în lucrări de instalaţii electrice, sanitare, de încălzire şi aer condiţionat.

În lucrări de finisare existau 217 firme active (9% din totalul firmelor ieşeni din domeniul construcţiilor), lucrări de învelitori, şarpante, terase şi alte lucrări speciale de construcţii constituiau activitatea principală a altor 126 de companii ieşene, iar în lucrări de construcţii de infrastructură existau 94 de firme (3,9% din total). Cele mai puţine firme sunt cele specializate în demolare (69, adică 2,9% din total). (n.r. E drept, la Iaşi nici nu se prea demolează.)

Cea mai mare valoare a fost produsă de specialiştii în demolări (!) – cu o cifră de afaceri totală de aproape 24,5 milioane de lei, fiecare dintre cei 324 de angajaţi la firme care execută “alte lucrări de construcţii, demolare, pregătire şi foraj” a realizat, în medie, 75.560 de lei, în timp ce următorii cei mai productivi angajaţi din construcţiile ieşene au fost cei care realizează lucrări de construcţii de infrastructură (74.086 de lei).

În schimb, companiile specializate în lucrări de finisare au fost cel mai puţin productive (38.750 lei/salariat/2022), producând jumătate din valoarea creată de “demolatori”.

Din calculele oficiale rezultă că un finisor ar produce doar 3.200 de lei pe lună, adică un net sub 2.000 de lei. Productivităţile foarte scăzute pot arăta nivelul plăţilor “la gri” (fiscalizate parţial) sau “la negru” (nefiscalizate) din sectorul respectiv. Numărul redus al angajaţilor dintr-o anunmită categorie poate arăta şi faptul că se lucrează fără contracte de muncă.