Banditism, crimă, răpire, jaf cu violenţă, extorcare – infracţiuni pentru care Rusia cere extrădarea un individ reţinut la Iaşi

Curtea de Apel din Iași a prelungit astăzi mandatul de arestare provizorie emis în vederea extrădării pe numele lui Serghei Guțu, decizie care se comunică și Biroului Interpol. În hotărârea instanței, Guțu e menționat de trei ori cu fapte de răpire, de două ori cu tâlhărie, de două ori cu extorcare, o dată cu crimă și o dată cu fapte de banditism.

Arestarea provizorie a început la sfârşitul lunii august

Arestarea provizorie în vederea extrădării a lui Serghei Guțu în caz de urgență a fost dispusă de magistrații ieșeni pe 25 august, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, pe o durată de 30 zile. Bărbatul a fost dus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din Iași. Era urmărit internațional de la sfârșitul lui aprilie 2014, când Biroul Interpol din Moscova a emis o notiță roșie pe numele lui Serghei Guțu, cel care avea deja un mandat de arestare emis de către un judecător din cadrul Tribunalului Districtual Vyborgskiy din Sankt Petersburg, Rusia, încă din 18 martie 2011. Notița roșie, adică documentul de urmărire internațională, a fost actualizată la începutul acestui an.

„În situația în care România are calitatea de stat solicitat, instanța de judecată urmează să analizeze, în principal pe baza documentației transmise de către statul solicitant, întrunirea condițiilor prevăzute pe larg în Legea nr. 302/2004. Spre exemplu, fapta trebuie să aibă o anumită gravitate, să fie prevăzută ca fiind infracțiune de către ambele state implicate în procedură, să nu existe riscul încălcării drepturilor fundamentale în statul în care ar urma să se dispună extrădarea, urmând ca în raport de aceste condiții să dispună admiterea ori respingerea cererii de extrădare”, a explicat Marius Brănici, avocat în Baroul Iași.

Curtea ieșeană de Apel a prelungit apoi cu încă zece zile măsura arestării provizorii până la data de 03.10.2022, inclusiv. Menținerea măsurii arestului a fost comunicată, așa cum se procedează în mod obișnuit, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General al Poliţiei Române – Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Naţional Interpol, direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, dar și Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Vaslui, unde se afla Serghei Guțu în septembrie.

Iar în încheierea de ședință a Curții de Apel Iași din 30 septembrie, adică cea de la termenul la care s-a decis din nou menținerea arestului provizoriu pentru încă 30 de zile (până la 29 octombrie), infracțiunile pentru care este cerut spre extrădare Serghei Guțu sunt explicate, așa cum sunt ele înțelese în legislația Federației Ruse.

Pentru ce este cerut Guţu de către ruşi

Guțu este cerut în Rusia pentru:

• “Banditism, adică participarea la un grup armat stabil (bandă) şi la atacurile pe care le comite”,
• „Crimă, adică provocarea intenţionată a morţii altei persoane, săvârşită de un grup de persoane prin acord prealabil”,
• „Răpirea unei persoane cu ameninţare de violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate de către un grup organizat”,
• „Răpirea unei persoane cu violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate, cu folosirea armelor de către grup organizat”,
• „Tâlhărie, adică un atac în scopul furtului bunurilor altor persoane, săvârşit cu ameninţarea cu violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate, de către un grup organizat”,
• „Extorcare, adică cerinţa de a transfera proprietatea altcuiva sub ameninţarea violenţei de către un grup organizat”,
• „Răpirea unei persoane cu uz de violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate, cu folosirea armelor, de un grup organizat”,
• „Tâlhărie, adică un atac în scopul sustragerii bunurilor altcuiva, săvârşit cu ameninţarea cu violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate, de către un grup organizat, în scopul confiscării bunurilor pe o sumă mare”,
• „Extorcare, adică cerinţa de a transfera proprietatea altcuiva sub ameninţarea violenţei de către un grup organizat, pentru a obţine proprietăţi în special la scară largă”.

„Instanța poate dispune arestarea sa până la extrădarea și apoi până la predarea efectivă. Legea prevede o perioadă maximă de 180 de zile în care să poată sta în arest”, a atras atenția avocatul ieșean Marius Brănici.

Și chiar acest lucru s-a întâmplat și azi, când Curtea de Apel a decis menținerea “arestării provizorii luată faţă de persoana extrădabilă GUŢU SERGHEI în vederea extrădării, în baza cererii de extrădare (Nr. de referinţă 81/3-358-12 din data de 22.09.2022) formulată de Procuratura Generală a Federaţiei Ruse”, a lui Serghei Guțu până la data de 17 noiembrie, măsură comunicată și Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Ialomiţa, unde se află Guțu în acest moment. Între timp, continuă formalitățile pentru extrădarea individului.

“ Curtea de Apel se pronunță, pe de-o parte, cu privire la arestarea lui X, iar în paralel cu privire la cererea de extrădare propriu-zisă. Dacă este luată măsura arestării, legalitatea acesteia se verifică odată la cel mult 30 de zile; posibilitatea de înlocuire a măsurii arestării cu alte măsuri preventive, precum arest la domiciliu ori control judiciar există, însă poate interveni doar în cazuri bine justificate. Cu privire la procedura de extrădare, Curtea de Apel nu decide dacă X a săvârșit infracțiunea, ori dacă este vinovat de fapta de care este acuzat ori pentru care a fost condamnat de către statul străin, ci se pronunță strict cu privire la întrunirea condițiilor extrădării, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 302/2004”, a mai spus Marius Brănici, care atrage atenția și că “desigur, persoana a cărei extrădare se cere beneficiază de dreptul la apărare în fața instanțelor române, având posibilitatea de a se opune extrădării, dacă va considera că nu sunt întrunite condițiile pentru dispunerea acesteia”.