Cum se ridică un „cartier inteligent“, orientat pe nevoile oamenilor, nu pe tehnologie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Cum se ridică un „cartier inteligent“, orientat pe nevoile oamenilor, nu pe tehnologie

GALERIE
cartier vienez (1)
  • cartier vienez (1)
- +
Cartierul Seestadt Aspern, de la periferia Vienei, se întinde pe 240 de hectare şi se află la 12 km de capitala Austriei. Linia de metrou a fost prelungită înainte de începerea construcţiilor. Apoi a fost construită prima clădire cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere. Construcţiile ulterioare au fost realizate cu investiţii private. În cartier vor locui, până în anul 2030, în jur de 20.000 de oameni. Ar putea fi un exemplu de urmat pentru Iaşi, unde prima oară se construieşte fără a exista un plan de ansamblu, apoi se caută bani pentru investiţii în utilităţi şi infrastructură.

„Ziarul de Iaşi“ şi PressHub.ro continuă relatările despre modul în care sunt cheltuiţi bani europeni. În acest nou episod vă prezentăm detalii despre un proiect derulat într-o fostă capitală de imperiu care, spre diferenţă de oraşele est-europene, nu se bazează pe fonduri europene pentru dezvoltare. Viena primeşte puţini bani europeni fiind „incomparabil mai bogată în context european“, după cum s-a exprimat un oficial vienez.

Lucrările mari de infrastructură sunt realizate cu bani locali (sau federali), în timp ce, în unele cazuri, fondurile europene completează programe complexe de dezvoltare urbană în care partenerii privaţi joacă un rol decisiv. Despre un astfel de plan de dezvoltare vrem să vă relatăm: la periferia Vienei, la circa 12 km de centrul istoric al capitalei Austriei, este în plină construcţie un nou cartier: Seestadt Aspern. Investiţia, eşalonată pe câteva zeci de ani, a fost estimată la 5 miliarde de euro, iar banii provin din sectorul privat. Totuşi, banii europeni au creat un context iniţial de dezvoltare: prima clădire din cartier a fost cofinanţată cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere.

Noul cartier se întinde pe o suprafaţă de 240 ha (comparabilă cu cea a centrului Vienei) şi, până în anul 2030, estimările municipalităţii din Viena şi a partenerilor privaţi arată că va avea o populaţie de 20.000 de persoane. La acestea se adaugă miile de oameni care vor lucra în companiile relocate aici. Astăzi sunt deja în jur de 2.000 de angajaţi ai firmelor deja prezente, iar această cifră nu-i cuprinde pe muncitorii care lucrează la ridicarea blocurilor.

Interesant este că „micul oraş“ are un concept inovator de mobilitate, premiat la nivel european, şi aproape că nu vezi o maşină pe străzi, în condiţiile în care 80% din mobilitate este axată pe pietoni, biciclişti şi transport public.

Etapele proiectului

Municipalitatea din Viena a acţionat după un masterplan aprobat încă de acum 20 de ani, iar într-o primă fază a prelungit cu fonduri locale şi federale linia de metrou până în zona de dezvoltare, aflată la circa 12 km de centrul Vienei (extinderea a fost de aproape 5 km). Acest lucru a creat o dezbatere aprinsă în capitala Austriei între factorii decizionali, după ne-a spus un oficial vienez, întrucât prelungirea era făcută spre o zonă liberă de construcţii, dar cu câteva şantiere deschise, unele cu fonduri europene.

Primul imobil inaugurat în noua zonă de dezvoltare urbană a fost realizat prin intermediul unui proiect cofinanţat cu fonduri UE (un centru tehnologic), respectiv o clădire „verde“ care produce, în 12 luni, mai multă energie decât consumă. Tot cu fonduri europene au fost amenajate spaţii verzi şi parcuri, iar în centrul noului cartier este un lac artificial de 5 ha. Lacul a dat şi numele noii zone („Seestadt“ - „oraşul lacului“). Ulterior, cu fonduri private, a avut loc „explozia“ urbanistică pe partea de locuire, iar infrastructura din interiorul noului cartier a fost realizată după principiul: 40% destinat mersului pe jos şi bicicliştilor, 40% transport public şi 20% trafic auto.

Estimările municipalităţii din Viena şi a partenerilor privaţi sunt că, până în 2030, în Seestadt Aspern vor locui circa 20.000 de persoane. Oamenii au început să se mute din 2014, iar în prezent locuiesc circa 7.000 de persoane în cele peste 3.000 de apartamente deja inaugurate.

Proiectul din Viena poate fi un model de bune practici pentru orice comunitate din România: autoritatea locală pune la dispoziţia investitorilor terenuri şi creează un context de dezvoltare urbană, iar apoi intervin companiile private care configurează un cartier nou în baza unui masterplan agreat de ambele părţi. Un cartier nou, creat de la zero, în armonie arhitecturală şi bazat pe concepte ale „oraşelor inteligente“ - care nu sunt orientate neapărat pe tehnologie, ci pe nevoile cetăţeanului.

Ca un element de culoare, toate străzile din noul cartier, parte din cel de-al 22-lea district al Vienei, poartă numele unor femei celebre (Janis Joplin, Hannah Arendt etc.), decizie luată după ce s-a constatat că dintre cele peste 3.700 de denumiri de străzi din Viena, doar 5% sunt după femei vieneze faimoase.

Prima clădire din „Oraşul lacului“ a fost deschisă în 2012

Companiile au început să se mute în Centrul Tehnologic Seestadt începând cu anul 2012, în condiţiile în care extinderea liniei de metrou a fost finalizată în octombrie 2013. Surplusul de energie pe care imobilul îl generează se datorează unor elemente fotovoltaice integrate şi unor instalaţii eoliene de mică mărime. Pe faţade ale clădirii sunt montate panouri solare, iar pe acoperiş sunt, de asemenea, panouri fotovoltaice. În total, panourile au o suprafaţă de 1.300 mp, fiind una dintre cele mai mari instalaţii de energie solară montată la o clădire de business din Austria. Pe alte faţade ale clădirii sunt grădini suspendate.

„Planificarea şi construirea acestei clădiri de 6.600 mp au avut în vedere cele mai înalte standarde ecologice“, a declarat Elisabeth Hirt, unul dintre ofiţerii de presă de la Primăria din Viena.

Companiile care şi-au stabilit sediul aici sunt orientate spre tehnologie şi au la dispoziţie birouri, laboratoare şi spaţii de producţie.

„Am utilizat fonduri europene pentru a implementa acest prim proiect, când centrul a fost deschis era doar linia de metrou, ce nu era încă finalizată. La centru organizăm şi seminarii, conferinţe pentru start up. Aici va fi şi un centru de inovare al Institutului european de tehnologie. La Seestadt, dacă o companie din România vrea să-şi stabilească sediul aici, pot ori să cumpere teren pentru a construi, ori să închirieze spaţii existente“, ne-a spus Alfried Braumann, din cadrul Agenţiei de afaceri şi dezvoltare din Viena.

El a explicat că, iniţial, terenul a fost în domeniul public al Vienei, iar, după aprobarea masterplanului, investitorii au preluat suprafeţe şi au început, cu resurse proprii, să construiască imobile de locuit.

La baza conceptului de smart-city implementat în noul ansamblu, spune Braumann, nu stau neapărat noile tehnologii, ci orientarea pe nevoile cetăţeanului.

„Fundamentul constă în realizarea unor sisteme prin care locuirea în oraş să fie îmbunătă­ţită, implementăm şi noile tehno­logii, dar nu ne bazăm pe acest lucru, cetăţeanul trebuie să fie în centrul lucrurilor“, a adăugat acesta.

El a mai spus că Seestadt Aspern este în sine un experiment în ceea ce priveşte tehnologiile aferente „oraşelor inteligente“ având în vedere crearea de la „zero“ a acestui proiect de dezvoltare urbană.

GALERIE FOTO

„A fost o întreagă discuţie în Viena pe tema prelungirii liniei de metrou în condiţiile în care la acel moment nu erau locuinţe în Seestadt Aspern. Unii au spus că e prea devreme să fie făcută această linie, dar a fost, în cele din urmă, o strategie bună de a crea infrastructura înainte de zonele de locuit. Cu fonduri europene a fost realizat acel centru tehnologic, prima clădire, parcurile, spaţiile verzi, spaţiile de joacă şi mai există proiecte de cercetare ale unor companii private, precum şi unele proiecte mici privind mobilitatea“, a precizat Heinrich Weber, şef al unităţii ce s-a ocupat cu implementarea unor proiecte UE la Seestadt.

Weber a subliniat că simbolurile principale ale noului cartier constau în lacul aflat în centrul zonei înconjurat de parc şi conceptul de mobilitate prin care aproape că au fost eliminate maşinile din ecuaţie.

Fondurile europene investite în zona Seestadt Aspern abia dacă depăşesc pragul de 10 milioane euro. Dar, cu toate acestea, banii au contat pentru creşterea atractivităţii zonei. Oficialii vienezi cu care am discutat au estimat investiţia totală de la Seestadt de până acum la aproape 1 miliard de euro, fonduri aproape exclusiv private: zeci de blocuri au fost construite pe terenuri vândute de municipalitatea locală, iar alte zeci urmează să fie construite până la orizontul anului 2030.

Până acum, doar pe un sfert din amplasament sunt imobile aflate în construcţie (unul dintre acestea cu peste 40 de niveluri), respectiv pe latura sud-vestică. La momentul vizitei reporterilor „Ziarului de Iaşi“, pe unele terenuri aflate la nord de lac, dar şi în partea sud-estică, erau executate lucrări de pregătire pentru alte investiţii.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi „Ziarul de Iaşi“ în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.