Caută 
De ce este Iașul un oraș prăfuit? Explicaţii oficiale după norul de praf de săptămâna trecută
4 MIN
În ultimii ani, aproape că ne-am obișnuit cu desele semnale venite din partea celor care monitorizează concentrațiile de particule fine în aerul orașului. Ritmul vieții cotidiene nu ne lasă să sesizăm ceea ce respirăm, deși în dese rânduri prindem mirosuri plăcute sau mai puțin plăcute. Diferența o resimt cei care intră în oraș, iar de multe ori ea este și vizibilă.
Norul de praf care a plutit timp de câteva zile deasupra Iașului, săptămâna trecută, a atras atenția tocmai din acest motiv: pentru că era foarte vizibil, mai ales în unele perioade ale zilei.
Meteo Moldova, pagina de Facebook care a explicat în detaliu fenomenul, menționează originea particulelor – zona de stepă dintre Marea Neagră și Marea Caspică, de la nord de Caucaz. Iar faptul că, purtate de vânt, au căzut inclusiv peste orașul nostru, este un fenomen caracteristic pentru estul României.
CITESTE SI: FOTO: Fenomen bizar care sluţeşte oraşul! De ce se usucă teii din Iaşi în toiul verii?
„Situația nu poate fi considerată una de poluare. Este o situație naturală, dată de circulația atmosferică în curs și de condițiile particulare ale perioadei. Mai mult, poluarea nu este deloc invazivă, creșterea concentrațiilor de PM10 nefiind însoțită de o creștere a concentrațiilor cu adevărat periculoase de PM2.5”, preciza la debutul „invaziei” de praf dinspre est coordonatorul paginii menționate, conf. dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie Iași.
Ulterior, concentrația particulelor cu diametrul mai mic de 10 microni (respectiv o sutime de milimetru), așa-numitele PM10, a luat-o razna.
Marțea și vinerea trecute, măsurătorile unor stații ale Agenției de Protecție a Mediului Iași, dar și ale celor din proiectul „Strop de aer”, derulat de Universitatea Tehnică, au dat rezultate din categoria „foarte rău” (APM), respectiv au depășit nivelul maxim admis de 50 de micrograme/metru cub. În schimb, așa cum a anticipat Lucian Sfîcă, într-adevăr concentrația particulelor mai mici (PM2.5) nu a crescut peste limita admisă.
Dar norul a trecut, iar orașul a rămas cu praful lui obișnuit. Posesorii de autovehicule îl remarcă zilnic, indiferent dacă parcarea e la stradă sau după blocuri. Cel mai bun indicator în acest sens este numărul spălătoriilor – automate sau manuale – care funcționează în municipiu: peste 40. Cele din vestul Europei nu sunt la fel de profitabile.
Putem să scăpăm de praf?
„Se construiește mult”, este răspunsul cel mai des primit. Și, într-adevăr, se refac străzi, se construiesc imobile de birouri și locuințe, iar de multe ori se demolează clădiri vechi ca să facă loc celor noi. Toate aceste activități generează praf.
„Traficul greu trece prin mijlocul Iașului”, este al doilea motiv, cel puțin la fel de important ca primul. Stația de monitorizare a calității aerului amplasată în Podul de Piatră a fost, până să înceteze să funcționeze în iulie, cea mai greu încercată dintre cele șase amplasate în municipiu și în jur.
În fine, anul acesta mai mult decât în alți ani, spațiile verzi uscate și-au adus și ele contribuția la masa de praf ridicat în aer.
La solicitarea noastră, cei de la Agenția de Protecție a Mediului ne-au prezentat și alte motive pentru care ieșenii sunt nevoiți să-și spele mașinile mai des decât vest-europenii, dincolo de condițiile climatice diferite și alți factori naturali care pot influența calitatea aerului – cum ar fi ploile mai abundente și iernile mai blânde din vest, comparativ cu perioadele de secetă și temperaturile scăzute din timpul iernii în zona Moldovei.
Astfel, calitatea aerului depinde de transportul urban (pondere diferită a modurilor de transport în deplasările urbane: mașina personală comparativ cu transportul public, multimodal, electric, micromobilitate; starea infrastructurii de transport, vechimea parcului auto; periurbanizarea și soluțiile de mobilitate durabilă aplicate), încălzirea rezidențială (combustibili fosili vs. surse regenerabile, eficiența energetică a clădirilor), activitățile economice (profilul economic al orașului, importanța acordată tehnologiei verzi și accesul la acestea).
„Dar sursele și factorii favorizanți sau agravanți pentru calitatea aerului stau sub umbrela și depind de politicile publice și capacitatea administrativă, de nivelul de educație și responsabilitate față de mediu al autorităților și populației”, conchide răspunsul APM Iași.
Zilele „prăfuite” de la sfârșitul lunii august. Se observă cum concentrațiile de PM10 nu au fost urmate de creșteri ale particulelor mai mici, PM2.5.
