Despre tenacitate
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 03.03.2021

Despre tenacitate

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Ar putea interesa, cred, povestea unui român optimist şi de aceea am decis să o relatez în cele ce urmează. Nicolae Fişer s-a născut la Bucureşti pe 1 decembrie 1918. A împlinit aşadar centenarul în 2018, fix de ziua naţională. De mic a avut un vis: să meargă la Medicină. În 1936, după Bacalaureat, a păşit hotărîtor către realizarea lui, înscriindu-se la facultatea mult dorită. 

Timp de 4 ani a fost un student strălucit, dar, la debutul intervalului academic 1940-1941 (în septembrie), imediat după instaurarea regimului legionar în ţară, s-a trezit convocat de autorităţile universitare pentru a fi informat, sec, asupra faptului că era exmatriculat. Se pare că noile foruri fasciste îl trecuseră, din cauza numelui (Fişer), pe lista neagră a aşa-zişilor „evrei marxişti şi anarhişti”. Pierzînd poziţia de student, statul l-a încorporat imediat şi l-a trimis pe frontul rusesc, unde nu a deznădăjduit totuşi. Şi-a făcut datoria exemplar, iar Providenţa l-a răsplătit: a fost singurul supravieţuitor din batalionul său în 1944 cînd - tot providenţial! - România a schimbat tabăra beligerantă. Nicolae a crezut că va reveni la studii, însă conducerea Armatei a hotărît să-l trimită şi pe frontul de Vest tocmai în virtutea experienţei militare pe care o acumulase deja în Răsărit. Pacea l-a prins, viu şi nevătămat, în Munţii Tatra. S-a întors, glorios, în patrie, solicitînd rapid reprimirea la Medicină.

Cererea i s-a aprobat abia în 1946, cînd s-a reapucat, cu rîvnă, de cercetare. Bucuria a durat numai un an. În 1947, a ieşit în stradă, alături de alte mii de studenţi, pentru apărarea Regelui şi a Monarhiei de asaltul bolşevic. L-au arestat iute şi, pînă să se dezmeticească, regimul l-a condamnat la 15 ani de temniţă grea. Desigur, pentru „uneltire împotriva poporului muncitor”.

A executat 13, iar, în 1960, deşi firav trupeşte, a ieşit cu încredere în viitor. A dorit reînmatricularea la facultate. Din păcate, dosarul de ex-deţinut politic nu permitea un asemenea lux. Prin urmare, a lucrat, în diverse fabrici şi şantiere, la munca de jos, vreme de 8 ani. În 1968, a fost reabilitat juridic de proaspătul sistem ceauşist şi, plin de speranţă, a revenit la visul iniţial, acela de a termina Medicina. I s-a permis înscrierea (cu toate că împlinise 49 de ani şi şase luni), dar cu reluarea integrală a studiilor, lucru ce implica acum şi o extrem de dură admitere. Nicolae Fişer nu a dat înapoi. S-a prezentat la examene şi a intrat printre primii, redevenind, la jumătatea vieţii, boboc medicinist. A strălucit iarăşi pînă în anul al V-lea, în 1973, cînd altceva straniu s-a întîmplat în viaţa sa. Se afla în stagiu la Psihiatrie şi a asistat, fără voie, la un dialog tensionat între şeful Clinicii (profesorul lui) şi doi indivizi care, ulterior, s-au dovedit a fi ofiţeri de Securitate.

Cei din urmă îi impuneau psihiatrului să semneze un certificat medical fictiv în care un inginer (adus atunci cu cătuşe la spital şi cunoscut ca dizident anti-comunist!) trebuia declarat iresponsabil. Studentul matur Fişer nu a suportat nedreptatea şi s-a trezit zicîndu-le chiar el securiştilor că jurămîntul lui Hippocrate nu putea fi încălcat astfel. Ofiţerii l-au privit lung şi au plecat fără sa-i adreseze vreun cuvînt. Peste două zile însă, la depozitul de marfă unde se angajase (lucra, în timpul liber, ca magazioner, pentru a se întreţine în facultate), a poposit Miliţia Economică. Hocus-pocus, i-au şi înscenat, cu cinism, o delapidare masivă din avutul obştesc. L-au arestat pe loc. Procesul a durat puţin şi, înainte să înţeleagă ce se petrecea, a primit 10 ani de închisoare pentru furt calificat.

Din cauza unor erori judiciare, a stat mai mult în „privaţiune de libertate”, pînă în 1986, cînd comuniştii l-au eliberat finalmente, nepermiţîndu-i totuşi să se reînscrie la Medicină. Decembrie 1989 l-a prins, la 71 de ani, în stradă, urlînd ca un apucat. Deşi în vîrstă, a revenit la Medicină, nu pentru a mai profesa, ci „aşa, doar pentru sufletul lui”. N-a mers însă bine. În 1990, minerii l-au capturat în Piaţa Universităţii şi l-au bătut bestial. A făcut o pareză şi a părăsit şcoala pentru complexe tratamente de recuperare. Şi-a revenit complet abia în 2007, cînd, din motive financiare, nu şi-a putut relua studiile de suflet. S-a văzut nevoit să plece prin Europa (graţie intrării noastre în UE), unde a vîndut ziare pînă în 2012. Atunci, cu economii semnificative, s-a întors acasă şi a reintrat la UMF. A fost declarat, de Guinness Book, „cel mai bătrîn medicinist din istorie”. Pe 10 august 2018, Nicolae a primit o porţie de gaz, de la Jandarmeria Română, pe parcursul protestelor anti-guvernamentale din Piaţa Victoriei. L-au spitalizat în şoc respirator, dar s-a remontat rapid. Nici nu avea altă opţiune: anul 2018 nu mai putea fi ratat! Pe lîngă faptul că, pe 1 decembrie, domnul Fişer împlinea 100 de ani, în toamnă, termina, iată, odată cu trecerea examenului de licenţă, în sfîrşit, şi Facultatea de Medicină.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Euro contra dezinformării

Lucian DÎRDALA

Euro contra dezinformării

Indiferent dacă se va adopta sau nu o soluţie instituţională în chestiunea dezinformării chineze, o alocare corespunzătoare de resurse în această direcţie ar fi un pas explicabil, dacă se doreşte restabilirea credibilităţii EEAS ca promotor ferm al valorilor Uniunii Europene.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Saboţii lui Claude (III)

Florin CÎNTIC

Saboţii lui Claude (III)

Editura Sedcom Libris din Iaşi a publicat recent un volum de memorii1 semnat de Claude Karnoouh, cu ocazia unei frumoase aniversări a acestuia. Şi cartea, şi autorul merită din plin atenţia noastră.

Un norocos

Radu PĂRPĂUȚĂ

Un norocos

Prin '90 sau '91 am nimerit la o consfătuire a oamenilor de afaceri din România şi Basarabia. Căzusem şi eu popâc acolo în calitatea-mi ambiguă de jumătate ziarist, jumătate - drace călugăre - de pârât om de afaceri! 

Experienţa Ciceu - Cicero

Alex VASILIU

Experienţa Ciceu - Cicero

Couperin, Scarlatti, Carl Philipp Emanuel Bach, Johann Sebastian Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Ceaikovski sunt nume fundamentale pentru istoria culturii. Creaţia lor este ascultată în săli de concerte, de recital, în catedrale, în teatre lirice, în festivaluri. Profesioniştii, publicul european s-au obişnuit de secole cu ideea corect-confortabilă că partiturile compozitorilor menţionaţi fac parte din categoria muzicii academice (pentru că se învaţă în academii, universităţi şi conservatoare), din categoria muzicii clasice, serioase.

pulspulspuls

Iată nivelul lui Peni Hill de Bahlui: zero barat, în materie!

Iată nivelul lui Peni Hill de Bahlui: zero barat, în materie!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că abia la cinci zile de la marele eşec politic al micului edil Peni Hill ies la iveală sforile care s-au rupt în conţilul local vinerea trecută, de la atâta tras în disperare de ele. 

Caricatura zilei

Dezmembrări rovere Marte

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.