IN MEMORIAM Constantin Romanescu (1926 - 2016)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 26.01.2022

IN MEMORIAM Constantin Romanescu (1926 - 2016)

GALERIE
Eugen Tarcoveanu
  • Eugen Tarcoveanu
- +

Îndureraţi, membrii filialei Iaşi ai Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi ai Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi anunţă plecarea dintre noi a binecunoscutului profesor universitar, medic psihiatru şi scriitor Constantin Romanescu, născut pe 18 mai 1926 la Soroca. 

Îşi face studiile liceale la Dorohoi (1939 - 1947) şi cele medicale la Iaşi (1947 - 1952). Medic pediatru (1952 - 1956) şi apoi psihiatru (medic primar din 1956), dr. C. Romanescu are o carieră didactică strălucită, parcurgând toate treptele devenirii universitare de la asistent la profesor universitar la disciplina de Istorie a Medicinii, Sociologie şi Psihologie Medicală, pe care a fondat-o la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, prima din România şi la catedra de Psihiatrie. Toţi absolvenţii Facultăţii de Medicină din Iaşi îşi amintesc cu admiraţie de prelegerile de istorie a medicinii, disciplină pe care a onorat-o câteva decenii la Universitatea ”Grigore T. Popa” din Iaşi. A fost unul dintre cei mai activi istorici ai medicinei din România. A publicat monografii - Facultatea de Medicină din Iaşi (1879 - 1948), Institutul De Medicină şi Farmacie Iaşi (1879 - 1969), Un secol de învăţământ medical superior la Iaşi (1979), Ctitorii prestigiului (2004), Pagini şi imagini din trecutul medical ieşean (2009). Cercetările de istorie a medicinii au fost incluse în tratate renumite: Tratat universal de istorie a medicinii, Tratat de istoria medicinei în România.

A fost printre fondatorii specialităţii de psihiatrie infantilă din ţară. Are numeroase specializări în Franţa, Italia, Anglia; a fost felow OMS. A fost un pasionat cercetător. Studiile sale privind hipertermia în tratamentul sifilisului nervos în cadrul centrului OMS Socola, împreună cu profesorii Ciucă şi Ungureanu, au constituit o prioritate mondială, apropiindu-l de Wagner von Jaureg şi P.G.Shutte, laureaţi Nobel. Înainte de a începe aceste studii s-a autoinoculat cu parazitul malariei pentru a fi sigur de efectele paludoterapiei. Expert în tabes, prof. Romanescu este printre primii care demonstrează cu argumente ştiinţifice că marele nostru poet Mihai Eminescu nu a suferit de sifilis şi paralizie generală progresivă. A avut curajul să scrie despre Grigore T. Popa în perioada comunistă şi a insistat ca Universitatea de Medicină să poarte numele marelui savant, pe care-l venera.

A fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice, în care a activat cu entuziasm. A iubit Societatea de Medici şi Naturalişi din Iaşi, prima societate ştiinţifică medicală din ţara noastră, Academia de Ştiinţe Medicale, unde era membru titular activ şi a fost onorat de a fi membru a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu literatură pentru copii, timpuriu (1946), în Universul Literar. Acest debut de bun augur a fost continuat cu numeroase contribuţii la presa literară naţională, mai ales la Convorbiri Literare, Viaţa Românească, Cronica, Transivania. După volumul Eminescu, bolnavul (1962), publică câteva volume de eseuri dintre care menţionăm: Portret în oglinzi paralele(1989), Pasărea Phoenix (1997), Meritam alte amintiri(2007), Foişorul de ascultat ploaia (2008).

Am pierdut un spirit universal, enciclopedic, am pierdut o bibliotecă.  În acest moment trist, rugăm familia şi prietenii dragi ai Profesorului Romanescu să primească sincerele condoleanţe ale colegilor şi membrilor celor două societăţi. Ne vom strădui să-i păstrăm o vie amintire. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (II)

Lucian DÎRDALA

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (II)

Atunci când şi-au prezentat pachetul de cereri adresate Occidentului, reprezentanţii diplomatici ruşi nu aveau cum să spere că simplul zăngănit de arme în preajma graniţelor ucrainene poate inversa un amplu proces geopolitic derulat pe un interval de aproape trei decenii.

Filmuletul zilei

opinii

Asachi întemeietorul

Florin CÎNTIC

Asachi întemeietorul

Gh. Asachi este una dintre figurile fondatoare ale instituţiilor moderne în Iaşi. Printre ele, şi Arhivele Statului Moldovei care, la 190 de ani de funcţionare neîntreruptă, rămâne una dintre instituţiile fundamentale ale oraşului.

Hombre şi patimile

Radu PĂRPĂUȚĂ

Hombre şi patimile

Hombre locuia în Iaşi, în oraşul culturii cum se zice cu o vorbă tocită. Dar dacă ne referim la cartierul Bularga cel puţin nici nu poate fi vorba de „oraşul culturii”. Bulargăi îi spun, chiar locuitorii cartierului, ŢŢŢ, adică Ţaţe, Ţoape şi Ţărani. Sigur, or fi şi oameni deosebiţi printre ei. Desigur că şi alte oraşe au asemenea cartiere. Şi asemenea oameni. Spun asta deşi nu am fost la Londra, Avignon sau Târgu Bujor.

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (II). Moneda rotundă

Alex VASILIU

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (II). Moneda rotundă

Deși subiectul e același ca într-o povestire de Sadoveanu - o vânătoare -, alt text scris de Dan Eremia Grigorescu păstrează tușe din stilul, din atmosfera prietenului vârstnic și taciturn. Dar nu admirăm, ca să mă exprim în termeni de facere a imaginii, panoramări îndelungi, detalii generos lăsate privirii. Acum savurăm cadre scurte, ritmic, aproape nervos montate, potențând starea de neliniște, de pericol iminent, aproape fatal. Nu numai descrierea momentelor de așteptare imprimă viteza, savoarea lecturii, ci, în plus, momentul unic, de povestire incredibilă dar adevărată a dansului vânătorului cu fiara, ultimă încontrare pe viață și pe moarte, urmată de finalul imprevizibil.

pulspulspuls

A fost sau n-a fost? La cerneală ne referim: aranjament sau furie. Iată variantele!

A fost sau n-a fost? La cerneală ne referim: aranjament sau furie. Iată variantele!

Aşadar, vorba filmului lui Porumboiu jr.:A fost sau n-a fost un scenariu pus la punct chiar de Simion&compania lui de băieţi cu ochi albaştri ce privesc înspre răsărit, aşa cum pare multora să fi fost acolo în piaţă, la episodul cu cerneala peste meclă? 

Caricatura zilei

Șoșoacă și racheta

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X