Meritele Mitropoliei versus păcatele Primăriei Iaşi la hramul Sfintei Parascheva
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Meritele Mitropoliei versus păcatele Primăriei Iaşi la hramul Sfintei Parascheva

GALERIE
hram
  • hram
- +

Oficialii Mitropoliei par să fi simţit vântul schimbării: ne propun an de an o sărbătoare tot mai interesantă. Din păcate, abordarea Primăriei a rămas una fără vigoare, la nivelul anilor ‘90. Va fi, probabil, misiunea viitorului primar să aducă un suflu nou. Ceva s-a întâmplat la vârful Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei anul acesta. Orice urmăritor atent al evenimentelor legate de Zilele Iaşului a remarcat că, în ultimii ani, IPS Teofan a impus un nou standard hramului Sfintei Parascheva. 

Standard pe care l-a tot depăşit an de an. Este mai puţin important dacă e meritul lui sau al consilierilor. Dacă ne amintim bine, în anii ’90, hramul Sfintei, organizat pe atunci sub oblăduirea şi buna îndrumare a fostului mitropolit Daniel, acum patriarh, era neschimbat de la un an la altul, ce se schimba fiind doar moaştele aduse din afară alături de cele locale. E poate nedrept să facem acum vreun reproş: sărbătorile Iaşului abia deveniseră, după anii lungi şi gri ai comunismului ateu, în care manifestarea era una extrem de restrânsă, o sărbătoare regională şi chiar naţională, la care fostul primar Constantin Simirad a pus umărul din plin alături de actualul patriarh.

În acest context, în care o bună parte a ieşenilor dau semne că s-au săturat de aceste sărbători obositoare şi care nu-i „prind” în niciun fel, ideea conducerii Mitropoliei, aplicată în ultimii ani, ca după liturghia din 14 octombrie Mitropolitul să facă un gest notoriu de gratitudine şi recunoştinţă, de fiecare dată pe o temă istorică adecvată, nu poate fi decât demnă de toată lauda. Cu atât mai mult cu cât această schimbare vine după o perioadă în care totul părea că e lăsat la voia sorţii. Ca să amintim numai ultimele două astfel de gesturi: anul trecut, anul Centenarului, 100 de ani de Românie Mare, IPS Teofan a adus zece centenari din toate regiunile istorice ale României, pe care i-a cinstit şi gratulat în faţa zecilor de mii de enoriaşi adunaţi la slujbă, prezentându-le fiecăruia povestea extraordinară de viaţă. A fost o surpriză plăcută pentru toţi, ţinută în secret până în ziua slujbei, şi pentru care mitropolitul merită toată gratitudinea noastră. Pe care, de altfel, am şi exprimat-o la acea vreme. Anul acesta, când facem 30 de ani de la Revoluţia din ’89, mitropolitul a avut iarăşi o idee extraordinară, şi la fel de surprinzătoare: a gratulat în faţa zecilor de mii de enoriaşi zece preoţi care au luptat cu regimul ateu pentru credinţa lor, care au ridicat sau apărat lăcaşurile lor cărora comuniştii de puseseră gând rău. A reuşit să aducă în faţa publicului poveşti pe care, şi o spunem cu toată mândria profesională, chiar şi unui ziarist cu dare de mână i-ar fi fost greu să le adune laolaltă. Deja, după această surpriză, în redacţie făceam presupuneri despre ce surpriză ne va pregăti IPS Teofan după liturghia de la Hramul Sfintei din 2020, anul viitor. Şi suntem convinşi că va fi una cel puţin pe măsura celor dinainte.

Un alt lucru demn de remarcat: organizarea din acest an a cozii pelerinilor, care a fost şi cea mai mare de până acum, a fost una impecabilă. Iar ecranele imense plasate pe traseu au fost pe cât de binevenite, pe atât de utile şi apreciate, dar şi un semn că noua tehnologie nu inhibă iniţiativa preoţilor, prea adesea acuzaţi că sunt refractari la nou.

Bun, haideţi să întoarcem foaia, şi să vorbim şi de partea laică a Sărbătorilor Iaşului. Aici, din păcate, lucrurile par a sta exact pe dos. Deşi primarii care s-au tot succedat la cârma Iaşului au fost din ce în ce mai tineri, Simirad - Nichita - Chirica, Zilele Iaşului par să fi arătat de la an la an tot mai îmbătrânite şi mai gârbovite. Singura schimbare notabilă: scoaterea tarabelor cu mici şi bere din centru, în rest, nimic remarcabil. O Sărbătoare în care tinerii nu sunt incluşi: care au putut, au ales uşuraţi s-o şteargă din oraş. Ieşenii simt tot mai mult că nimeni nu se preocupă să le ofere ceva special de Sărbători, altceva în afară de bâlci şi concerte banale în cartier ori la Palat. Altceva în afară de premieri cu diplome date de-a valma, la cât mai mulţi, fără nicio noimă.

Daţi o simplă căutare pe Google după „Zilele Clujului”, o manifestare aparent mai modestă, cu care clujenii nu se laudă că ar avea anvergură naţională, cum o facem noi. Ba chiar nici regională. Veţi vedea însă că trei sferturi din cele peste 100 de evenimente de amploare desfăşurate în numai trei zile (27-29 septembrie) antrenează aproape exclusiv tinerii. Veţi vedea concerte cu trupe străine în mare vogă, care la o comparaţie strivesc efectiv Iaşul cu ale lui veşnice concerte cu Bănică jr. şi Andra, în cel mai bun caz, şi asta dacă nu ni se servesc foste vedete europene ajunse la senectute, din care nu a rămas decât amintirea.

Daţi o căutare şi după „Zilele Timişoarei”, 1-4 august, şi veţi avea, în linii mari, cam aceeaşi surpriză doar parcurgând lista evenimentelor şi încercând să le găsiţi un corespondent la Zilele Iaşului. Nu întâmplător, în ultimul barometru european care măsoară vigoarea culturală şi creativitatea primelor 40 de mari oraşe din UE, Iaşul este aproape de coadă, pe un modest loc 34. Asta în timp ce Clujul este la jumătate: locul 21.

Iată, aşadar: dacă Mitroplia a reuşit să iasă din acest clenci al obişnuinţei şi comodităţii organizatorice, dând parcă o lecţie inclusiv Patriarhiei, edilii ieşeni ne dovedesc de la an la an că regresează. Că nu au capacitatea şi imaginaţia de a face ceva în plus, ceva ieşit din tipare şi din calapodul obişnuinţei. De ce ar avea nevoie Iaşul, capitală culturală cu tradiţie redutabilă şi capitală istorică cu patalama, pentru a impune în plan naţional o sărbătoare proprie? Una care să fie pentru România, de ce nu, măcar în intenţie, de anvergura Oktoberfestului bavarez pentru Germania? Sau, ca să dăm alte exemple de manifestări de amploare naţională ce nu au loc în capitale, de amploarea vestitului Festival al Florilor din Madeira, pentru Portugalia? Ori vestitele Zile ale Focului din Valencia, despre care mulţi spun chiar că e cea mai amplă sărbătoare din Europa, ca participare?

Aşadar, ce s-ar potrivi Iaşului? Pare greu de spus, dar cu siguranţă dacă un primar sau echipa sa şi-ar pune măcar problema, ar avea de unde alege. În orice caz, de o astfel de „invenţie” are nevoie Iaşul în anii care vin, dacă nu vrea să abandoneze această mare sărbătoare uitării, pe care ne-o vor lua cu ei acolo unde se duc generaţiile venerabile actuale. Mitropolia a demonstrat, credem noi, că a reuşit să iasă din acest blocaj. Primăria, din păcate, nu dă nici un semn că ştie cum s-o facă. Sau măcar să vrea cu adevărat asta.

Iată, aşadar, o misiune importantă pentru cel care va câştiga viitorul mandat de primar. Oricine ar fi el…

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.