Milionarul Zapodeanu iese din puşcărie după decizia de prescripţie a Curţii Constituţionale

Zapodeanu era inchis pentru spălare de bani

Ioan Zapodeanu a fost condamnat într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani. În același dosar au fost trimiși în judecată și Gineta Roman, fosta directoare a SC Mica Industrie SA, Lucian Drîmbă, la acea dată jurist în cadrul societății și un funcționar al Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Mariana Popa. Conform rechizitoriului, în ianuarie 2008, Gineta Roman a dispus retrocedarea către Zapodeanu a unui teren de 6.700 mp, cu construcții de 1.500 mp, în zona Abatorului. După doi ani, Mariana Popa a efectuat intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea lui Zapodeanu. Ulterior, acesta și-a mandatat soția să vândă o cotă de 5% din teren către Roxana Călin pentru 65.000 lei. Restul terenului a fost transferat cumnatei lui Zapodeanu, contra sumei de 20.000 de euro. Retrocedarea fusese însă ilegală, întrucât terenul nu aparținea SC Mica Industrie, societatea având doar un drept de superficie asupra lui. Procurorii DNA au calculat inițial un prejudiciu de 1,6 milioane euro, reevaluat ulterior la doar 180.000 euro.

Dosarul a fost înaintat instanței în 2017. Doar Zapodeanu a fost condamnat cu executare, ceilalți inculpați primind pedepse cu suspendare. Mariana Popa este însă implicată și în dosarul în care primarul Mihai Chirica a fost trimis ieri în judecată tot de DNA. În cazul ei, o eventuală condamnare în acest dosar ar transforma pedeapsa cu suspendare primită în cazul Mica Industrie într-una cu executarea în regim de detenție.

CITEȘTE și: Cunoscut milionar ieşean, băgat după gratii: 4 ani. Iată toate faptele!

Sentința de condamnare a lui Zapodeanu a fost atacată la ÎCCJ printr-o contestație în anulare. Aceasta a fost admisă ieri de magistrați, care au dispus punerea imediată în libertate a milionarului. Instanța supremă a luat în considerare deciziile CCR din 2018 și 2012 conform cărora termenul de prescriere a faptelor penale nu mai este întreruptă de actele procedurale efectuate de procurori sau de instanță. Implicit, în cazul lui Zapodeanu, fapta comisă în 2008 nu mai putea fi urmărită în instanță în 2017, răspunderea penală fiind deja prescrisă. „Din punctul meu de vedere, după publicarea deciziei 297/2018 a Curții Constituționale, instituția prescripției a fost scoasă pur și simplu din fondul legislativ, până în mai 2022, când ea a fost reglementată printr-o ordonanță de urgență.

Zapodeanu deschide calea aplicării deciziei Curţii Constituţionale privind prescripţia

 Astfel, în acest interval de timp se aplică doar prescripția generală. Pentru cei care au fost condamnați în perioada asta, deși faptele erau prescrise, sunt două remedii: contestația în anulare pentru cei care nu au invocat deloc decizia Curții Constituționale, cum este și cazul nostru și revizuirea pentru cei care au invocat-o, dar instanțele au refuzat să o aplice”, a apreciat apărătorul lui Zapodeanu, Cătălin Boacnă.

Decizia de ieri a ÎCCJ deschide practic drumul revizuirii sentințelor date pentru infracțiuni comise cu mai mulți ani în urmă, ajunse târziu în fața instanțelor. Este cazul mai ales a cazurilor de corupție, evaziune fiscală ori trafic de persoane, la care anchetele îndelungate duc la trimiterea inculpaților în judecată la mult timp față de data comiterii faptelor. „Este o victorie a rațiunii și a obiectivismului. Îmi doresc ca această hotărâre să încurajeze toți judecătorii din România să respecte deciziile Curții Constituționale și să aplice în mod corespunzător instituția prescripției. Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat faptul că domnul Zapodeanu a fost condamnat în mod nedrept și a dispus punerea în libertate de îndată. Completul de judecată a corectat o eroare comisă anterior, ceea ce este cât se poate de firesc. Respectarea deciziilor Curții Constituționale nu trebuie să mai rămână un act facultativ”, a comentat Boacnă.