Misterul bubuiturii de marţi! Fizician de la „Cuza“: A fost produsă, probabil, de un meteorit

Bubuitura care i-a neliniştit, marţi la amiază, pe ieşeni rămâne un mister. După ce autorităţile au exclus o explozie în împrejurimi, oamenii de ştiinţă încearcă să determine sursa zgomotului prea scurt ca să fie tunet şi prea puternic ca să fie o explozie fără urmă la sol. Pentru că cei mai mulţi martori au susţinut că au vibrat ferestrele şi chiar pereţii clădirilor unde se aflau, am întrebat la Institutul Naţional de Fizica Pământului (INFP) dacă dispozitivele seismice au înregistrat o undă de şoc. „Am verificat informaţia dumneavoastră atât pe înregistrările seismice de la staţia din Iaşi, cât şi la staţiile din zona Moldovei. Din păcate, nu există pe înregistrările noastre nimic ce poate fi corelat cu evenimentul descris de dvs. În intervalul menţionat de dvs. nu au fost evenimente seismice în zonă“, ne-a răspuns Alexandru Mărmureanu, cercetător în cadrul Reţelei Seismice Naţionale.

 

Dacă probabilitatea unei explozii subterane sau la nivelul solului devine practic zero, ce anume putea să provoace zgomotul puternic? Un fenomen cum a fost explozia meteorului deasupra oraşului rus Celiabinsk, din Asia Centrală, este şi el puţin probabil, dar nu imposibil. Pe 15 februarie 2013, explozia obiectului mare cam cât un autobuz a spart ferestrele a mii de locuinţe. La mijlocul anului 2019, potrivit calendarului astronomic, Pământul va trece prin două roiuri de meteori, rămăşiţe ale unor comete care s-au dezintegrat. Fenomenul stelelor căzătoare va fi vizibil pe cerul nopţii, la sfârşitul acestei luni, respectiv în prima jumătate a lunii august. Posibilitatea ca un meteor rătăcit destul de mare ca să reziste mai mult timp arderii în atmosferă şi să explodeze aproape de sol, cum s-a întâmplat la ruşi, rămâne totuşi infimă.

 

În privinţa unui boom sonic produs de un avion militar, un caz similar a fost raportat în 2014 de Los Angeles Times. O bubuitură puternică a zguduit Los Angeles, şi oamenii au crezut că a fost un puternic cutremur, însă ulterior Marina americană a precizat că un F18 care zbura deasupra Oceanului Pacific a depăşit viteza sunetului şi boomul sonic a cauzat perturbările cu efecte similare evenimentului de la Iaşi: un zgomot puternic, geamuri zguduite, fiind afectată o suprafaţă mare (atât oraşul, cât şi regiunea din preajma sa). 

 

 

Silviu Gurlui, cercetător la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, consideră că, din punctul său de vedere, zgomotul a fost produs de un meteorit căzut în partea de nord, nord-est a oraşului, ce a produs o undă de şoc de „foarte mare energie“, ale cărui efecte pot fi comparabile cu cele ale unui cutremur de mică intensitate. „Efectul asupra clădirilor a fost al unui mic cutremur ce a durat până la 5 secunde. Sunetul s-a simţit puternic circa 2 secunde. Mulţi oameni aşa l-au şi resimţit acasă. Cu cât voi avea mai multe date strânse de la populaţie şi de la autorităţi, acest rezultat va putea fi întărit mai mult sau mai puţin. Aceşti meteoriţi au în medie de regulă diametre de zecimi de milimetru. Cântăresc în medie 10 micrograme şi zilnic intră în atmosferă 300 de tone de particule, toate împrăştiate în atmosferă. Vitezele lor medii sunt peste 30 kilometri/secundă. Desigur, pot fi şi alte categorii, dar cercetările arată că acestea sunt cele mai întâlnite. Mai rămân alte necunoscute“, a precizat Silviu Gurlui. El a precizat că este nevoie de a se investi în tehnologie optică şi în cercetarea din domeniu pentru a putea şti mai bine cum pot fi gestionate astfel de situaţii şi pentru a fi identificate aceste fenomene mai uşor.

 

 

La Iaşi, nu a fost prima bubuitură rămasă, la propriu, fără ecou. Pe 1 Iunie 2016, tot la amiază (aprox. 13.30), un zgomot asemănător s-a auzit în tot municipiul şi în comunele învecinate. La fel ca şi acum, sursa bubuitului ca de tunet a rămas neclară. Ziarul de Iaşi a verificat atât rapoartele oficiale ale NASA cu privire la meteoriţii identificaţi în acea perioadă în zona Europei, şi figurează doar un fenomen din 2015, dar în 2016 nu a fost înregistrat nimic. Nici INFP nu a raportat vreun eveniment seismic în Moldova la nivelul anului 2015. Însă, în ţară, au mai fost semnalate asemenea ciudăţenii. Cea mai recentă s-a făcut bine auzită la Galaţi şi Brăila, pe 16 mai 2017. Nici autorităţile de acolo nu au avut o explicaţie pentru originea tunetului straniu. Tot pe 16 mai, dar 2016, un zgomot puternic a stârnit oarece panică în Călăraşi. Dar locuitorii oraşului erau deja nedumeriţi de „explozia fără sursă“ petrecută cu doar câteva zile înainte, pe 21 aprilie. 

 

Cea mai veche relatare despre producerea unei bubuituri puternice se referă la cazul de la Comăneşti, judeţul Bacău. După „explozia“ din 20 aprilie 2006, au fost verificate toate obiectivele industriale, iar un elicopter a survolat zona aproape două ore, fără să descopere vreo urmă. În după-amiaza zilei de 29 august 2008, în aceeaşi zonă, au fost auzite trei astfel de bubuituri, fără să fie identificată sursa. Cazul Comăneşti are o pagină proprie deschisă pe Wikipedia.

 

Radu MEŞNIŢĂ Cătălin HOPULELE