Nervi în vamă : Control de 7 minute, după şefi, aşteptare de 2 ore în realitate. Vreţi să vă testaţi răbdarea? Treceţi graniţa de pe Prut! (VIDEO)

Uneori, trecerea se face în nici cinci minute, alteori coada pare înţepenită. Coloanele de tiruri, nelipsite la Sculeni şi Albiţa-Leuşeni, se întind pe distanţe de kilometri pe partea moldovenească, ieşind cu mult din spaţiul alocat staţionării şi blocând practic accesul spre sau dinspre punctul vamal. Cozi foarte mari de camioane apar cu regularitate şi pe partea românească a vămii Sculeni, blocând sensul de mers spre R. Moldova şi forţând maşinile mici să folosească sensul celălalt. Acest lucru înfreunează traficul, în special pentru maşinile care intră în ţară, după ce au trecut de punctul vama l.

Dar de ce nu sunt amplasate scanere, ca pe aeroporturi? „Controlul vamal nedestructiv (cu scanere) are rolul de a uşura şi îmbunătăţi activitatea vamală în birourile vamale de frontieră”, ne-a confirmat bănuiala Autoritatea Vamală Română. Dar niciun detaliu în plus. Mass-media românească – Europa Liberă, Newsweek, Curs de guvernare, Profit.ro etc. – a relatat în ultimii doi ani despre lipsa scanerelor sau nefolosirea lor acolo unde există.

Experimentul Albiţa

La Albiţa-Leuşeni se experimentează de mai bine de jumătate de an controlul unificat pe sensul de intrare în România. Un memorandum adoptat în şedinţa guvernului de la Bucureşti din 12 octombrie a prelungit cu încă 6 luni acest experiment. „Astfel, se asigură continuitatea procesării cât mai rapidă a fluxurilor de persoane şi a mijloacelor de transport, respectiv a consolidării bilaterale pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere”, se arată în informarea de presă publicată pe pagina de internet a Guvernului României.

Cititi si: Subminarea metodică a luptei cu evaziunea fiscală. Studiu de caz – sacrilegiul de la Vamă: 98% din aparatură n-a mai fost utilizată de 6 ani

Totuşi, dacă trecerea spre Republica Moldova, adică prin două puncte de verificare, se face de obicei mai repede, în sens invers nu se remarcă acea procesare rapidă pe care o văd cei de la Bucureşti.

Teorie: 7 minute controlul pe maşină mică, 20 de minute pe camion

Am întrebat atât la Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, cât şi la Autoritatea Vamală în cât timp se face verificarea unui autoturism, respectiv a unui autovehicul de transport marfă. Inspectoratul ne-a răspuns că lucrează la capacitatea maximă impusă de infrastructura punctului de trecere a frontierei şi că rezultă astfel cel mult 2 min/ persoană, dar că la verificări se adaugă şi „cel necesar efectuării controlului celorlalte autorităţi (controlul mărfurilor şi bunurilor, controlul mărfurilor comunitare; controlul produselor de origine animală, perisabile; cântărire, vignetă, controlul produselor vegetale etc.)”.

Cititi si: Şpaga cea de toate zilele din Vama Albiţa şi urmările ei: un proces monumental care face "fâs"

La aceeaşi întrebare, directorul executiv al Direcţiei Vamale Iaşi ne-a spus că durata medie de verificarea a unui autoturism este de cinci minute, „în situaţia în care analiza de risc nu indică un control amănunţit, caz în care timpul de verificare creşte în funcţie de fiecare situaţie în parte”.

Însumat, angajaţii celor două instituţii alocă aproximativ 7 minute fiecărei maşini mici. Altfel spus, dacă vă întoarceţi în România şi aveţi în faţă 9 autoturisme, va dura cam o oră să ajungeţi la cele două ghişee. O aplicaţie care poate fi lansată pe pagina de internet a Poliţiei de Frontieră, „trafic online”, arată timpii de aşteptare în toate punctele de graniţă la momentul consultării ei.

Cititi si: Scandal la Vama Sculeni. Transportatorii acuză românii că îi înșeală la cântar

Cei de la Vamă au urmărit fluxurile de maşini şi au calculat şi mediile statistice. Ele arată că un camion gol ia 5 minute în medie, în vreme ce unul cu marfă, 20 de minute. Despre coada de obicei foarte mare care se formează la intrarea în România, răspunsul primit de la Direcţia Vamală compară săptămâna 10-17 octombrie, cu un timp mediu de aşteptare, pentru camioane, de 948 de minute, adică aproape 16 ore, cu perioada 9-16 iunie, când timpul de aşteptare mediu a fost de 1.069 de minute, respectiv cu două ore mai lung. Interesant este, potrivit aceluiaşi mesaj primit de la Vama Iaşi, că în Punctul de Trecere Sculeni timpul de aşteptare mediu a fost în ultima vreme de circa două ore (115 minute) la intrarea în România.

Cum se desfăşoară controlul vamal: când poate inspectorul vamal să caute în bagaje?

Se ştie că din statele care nu fac parte din Uniunea Europeană pot fi aduse cantităţi de marfă „la purtător” mai puţine decât dintr-un stat unional. Dacă lactatele şi carnea crudă sau semipreparată se află pe lista alimentelor interzise, băuturile alcoolice sunt permise în anumite cantităţi, iar ţigările – două pachete pentru oricine are 17 ani împliniţi. „Sunteţi obligat să declaraţi şi să prezentaţi autorităţii vamale bunurile aflate asupra dumneavoastră sau în bagajele personale”, precizează instrucţiunile prezentate pe pagina Autorităţii Vamale Române. Am întrebat dacă personalul vamal poate să „ajute” la acest control. Întrebarea este motivată de o sesizare primită la redacţie în care se reproşează faptul că angajaţi ai Punctului de Frontieră Albiţa caută ei înşişi printre lucrurile personale ale celor care intră în România.

Cititi si: Scandal la Vama Sculeni: “Vă bateţi joc de moldoveni!”. “Nu aveţi suflet!”

Răspunsul menţionează prevederile articolului 10 din Legea 86/2206 privind Codul vamal, respectiv că inspectorii au dreptul „să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau scoaterea lor din ţară” şi că, „în cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal, din proprie iniţiativă, fără acordul titularului”.