Caută 
Primar despăgubit cu 10.000 de euro pentru arest la domiciliu. Motivul: DNA l-a acuzat abuziv de o pagubă de 500 euro
4 MIN
O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă.
Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA Iaşi l-au acuzat pe primarul Hârlăului că beneficiase de mai multe cantităţi de lemne de foc, primite de la Ocolul Silvic local, fără documente legale sau menţionându-se ca fiind vândute lemne de o valoare inferioară. Lui Cernescu i s-a reproşat şi faptul că ar fi dispus recepţionarea lucrării de extindere a reţelei de apă în satul Pârcovaci, înainte de finalizarea propriu-zisă a acesteia. Paguba suferită de primăria Hârlău a fost stabilită de procurori la valoare de 2.433 lei. În primă instanţă, Cernescu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării. În apel însă, el a fost achitat, sentinţa fiind definitivă. Ca urmare, în august 2021, fostul primar a dat în judecată statul român, prin Ministerul Finanţelor, cerând despăgubiri.
Cernescu şi-a justificat acţiunea prin faptul că reţinerea sa de către procurori şi trimiterea sa ulterioară în judecată determinaseră încetarea de drept a celui de-al patrulea mandat de primar şi blocarea posibilităţii de a mai candida o dată. Sigur că ar fi câştigat şi al cincilea mandat, Cernescu a cerut daune materiale de 480.000 lei, echivalentul salariului de primar pe patru ani. La această solicitare, fostul primar a renunţat pe parcursul procesului. Au rămas însă în picioare pretenţiile de 50.000 euro, reprezentând daune morale. Acestea erau justificate în esenţă prin faptul că Cernescu fusese reţinut timp de 24 de ore şi apoi ţinut în arest la domiciliu timp de două luni. Fostul primar a pus în seama stigmatizării sale publice şi stresul, boala de inimă, decesul soţiei sale sau neplăcerile suferite de copiii săi la locurile de muncă.
În noiembrie 2022, magistraţii Tribunalului au aprobat acordarea unor despăgubiri, dar în sumă de doar 10.000 de euro. Decizia judecătorilor a fost contestată atât de Cernescu, care a cerut majorarea sumei, cât şi de reprezentanţii statului, care au cerut respingerea completă a acţiunii.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au arătat că reţinerea sau arestarea unei persoane nu pot fi considerate în sine ilegale. Cernescu fusese pus în arest la domiciliu în baza unor suspiciuni legitime de corupţie, fiind trimis ulterior în judecată. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) stabilise deja că o măsură preventivă poate să nu fie urmată de vreun act de inculpare, fără ca prin aceasta ea să poată fi considerată ilegală. Existenţa vreunor prejudicii psihice sau emoţionale ar fi trebuit dovedite de Cernescu în baza unor examene medicale de specialitate.
Pe parcursul anului trecut, Codul de Procedură Penală a suferit modificări ce au anulat însă o bună parte din argumentaţia reprezentanţilor statului. Astfel, legea prevede acum că persoanele împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive privative de libertate, precum arestul preventiv sau arestul la domiciliu, au dreptul la despăgubiri în cazul achitării. În vechea sa formă, Codul de Procedură cerea demonstrarea caracterul ilegal al măsurii. Acum, acest lucru nu mai este necesar. Magistraţii Curţii de Apel au considerat inutilă şi solicitarea de prezentare a unor acte medicale care să demonstreze suferinţele fostului primar. „Este indiscutabil că privarea de libertate pentru o perioadă de timp de două luni este generatoare de prejudicii fizice şi psihice pentru orice persoană; este lesne de înţeles starea de stres, frustrarea şi deznădejdea pe care le poate încerca persoana aflată în stare de arest, stare care generează izolarea de cei apropiaţi, tensiuni între membrii familiei, în cazul reclamantului adăugându-se stigmatizarea publică atât a sa cât şi a celor din familie, dat fiind statutul de persoană publică (primar) într-o comunitate mică precum oraşul Hârlău, dar şi problemele de sănătate”, au argumentat judecătorii respingerea apelului declarat de Ministerul Finanţelor.
Magistraţii au considerat totuşi suma de 10.000 de euro acordată ca daune morale drept „rezonabilă şi echitabilă”, dispunând respingerea şi a apelului declarat de Cernescu. Sentinţa Curţii de Apel poate fi contestată cu recurs în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
