Caută 
Video
Lipsa aproape totală de transparenţă a Primăriei Iaşi, semnalată recent de noi, a fost confirmată şi de studiul unei cunoscute organizaţii naţionale
Secretele de nota 4 (patru) ale lui Mihai Chirica. Se îngroaşă gluma la Primărie
3 MIN
Iată, în detaliu, de ce a primit Primăria Iaşi nota 4 (patru) la transparenţa bugetelor, o notă extrem de neonorantă între marile oraşe din ţară! Analiza care a acordat această notă, realizată de cunoscuta asociaţie civică Funky Citizens, una dintre cele mai active din România, a studiat în detaliu transparenţa bugetelor din zeci de oraşe din ţară, care a inclus toate reşedinţele de judeţ, dar şi alte oraşe. Din judeţul nostru a fost analizată transparenţa din Iaşi şi din celălalt municipiu, Paşcani, şi acesta din urmă depăşind municipalitatea condusă atât de opac de Mihai Chirica. Si "Ziarul de Iaşi" a publicat acum câteva zile o amplă analiză comparativă, arătând în detaliu cum sunt ţinute ascunse informaţiile despre cheltuirea banului public la Primărie, în comparaţie cu primării din alte zone ale ţării, precum Cluj sau Timişoara.
Într-o analiză care ia în calcul mai mulţi factori pentru stabilirea nivelului de transparenţă, municipiul Iaşi se plasează în categoria administraţiilor locale de nota 4, în timp ce Paşcani, cu un total de 6 puncte din 10 posibile, se află în primul sfert al clasamentului realizat de asociaţia civică Funky Citizens, una dintre cele mai active organizaţii de profil din România.
109 municipii studiate
Dintre cele 109 aglomerări urbane cu rang de municipiu – inclusiv Capitala şi, distinct, cele şase sectoare ale ei – nicio primărie nu a luat nota maximă. În top se află Timişoara, singura cotată cu 8, urmată de 15 municipalităţi, între care şi trei dintre cele cinci înfrăţite cu Iaşul de primarul Mihai Chirica într-o asociaţie numită „Moldova se dezvoltă”: Suceava, Câmpulung Moldovenesc şi Piatra Neamţ. Cu nota 7 a fost cotat şi municipiul Fălticeni, iar cu 6, la egalitate cu Primăria Paşcani, sunt notate administraţiile locale din Vaslui, Bacău şi Oradea. Modalitatea de punctare în studiu s-a bazat pe şase criterii: termenul de publicare a proiectului de buget (înainte de data limită sau cu întârziere), anunţarea punerii în dezbatere pe site, un bonus pentru un termen mai lung de dezbatere, publicarea în format deschis a bugetului (prezentare prietenoasă, document editabil etc.), organizarea unui eveniment de dezbatere publică şi adoptarea bugetului la termen (înainte de 23 aprilie).
Cititi si: COMPARAȚIE: Ce ascunde Primăria Iași și ce publică la vedere Clujul și Oradea!
Primăria Iaşi a fost depunctată pentru lipsa unei dezbateri extinse a bugetului, modul în care a publicat proiectul, neorganizarea unui eveniment de dezbatere şi neadoptarea bugetului în termen. Diferenţa dintre municipiul reşedinţă de judeţ şi municipiul de pe Siret, Paşcani, provine tocmai din termenele la care au fost adoptate proiectele, respectiv formatul deschis (la Iaşi) şi organizarea unui eveniment de dezbatere (la Paşcani).
O premieră la Paşcani
Braşovul a fost nominalizat de asociaţia Funky Citizens cu cea mai uşor de înţeles prezentare, „ieşind din logica exprimării bugetului în clasificaţii bugetare, orientată pe programe, domenii şi priorităţi de investiţii”. Paşcaniul se numără printre cele doar şapte municipalităţi care au publicat minute ale dezbaterilor publice, respectiv articole cuprinzând intervenţiile din partea cetăţenilor.
Cititi si: Aveți ceva de ascuns, domnule primar Chirica? Ridicaţi obloanele la Primărie!
Monitorizarea bugetelor arată că, deşi legea finanţelor publice locale este în vigoare din 2006, elementele de bază nu sunt încă respectate în mult prea multe municipii, conchide analiza asociaţiei civice. Din acest motiv, o treime din municipalităţile urmărite (36 din 109) nu au reuşit să ia nici măcar „nota de trecere”. Iar, dacă administraţiile locale din „crema” mediului urban stau astfel, este şi mai greu de ridicat pretenţii în faţa secretomaniei primăriilor din mediul rural.
Cititi analiza integral aici
