La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Aceste statistici au fost publicate de către INS cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, sărbătorită anual pe data de 11 iulie. Din punct de vedere al populaţiei (947.583 locuitori cu domiciliu în judeţ la 1.07.2019), judeţul Iaşi se poziţiona pe locul 2 la nivel naţional (după municipiul Bucureşti), conform Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2020, consultat de „Ziarul de Iaşi”. În anul 2020, speranţa de viaţă la naştere a ajuns în România la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,21 ani decât bărbaţii.

Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,40 ani) faţă de cea feminină (1,94 ani). Anul trecut, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -120,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. În regiunea Nord-Est, sporul negativ înregistrat a fost de -17,4 mii persoane, cel mai mare spor negativ înregistrându-se în regiunea Sud-Muntenia (-26,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6,6 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-18,8 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-15,6 mii persoane).  

Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai câţiva dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă, punctează INS. De altfel, se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane, comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul şcolar 2020/2021). Pe de altă parte, populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane persoane, iar în anul 2060 la 4,68 milioane persoane, faţă de 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.