10 ani de eşecuri în serie: Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, cea mai proastă abordare din România în privinţa proiectelor de infrastructură

Compania de Drumuri este „un mamut disfuncţional“ care contribuie în mod direct la blocajele viitoare ale marilor proiecte de infrastructură, inclusiv cel privind autostrada Moldova – Transilvania. Aceasta este una dintre concluziile Asociaţiei „Pro Instrastructura“, o influnentă organizaţie cunoscută la nivel naţional pentru modul în care monitorizează şi adoptă poziţii pu­blice în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură. Asociaţia a co­mentat recent modul în care Com­pania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a gestionat şi gestionează în conti­nuare realizarea tronsonului de autostradă Târgu Mureş – Ditrău, porţiune care face parte din proiectul Iaşi – Tg. Mureş. Asociaţia a venit cu o serie de argumente pe care, în opinia organizaţiei, CNAIR ar fi trebuit să le invoce după ce Curtea de Conturi a identificat mai multe nereguli în desfăşurarea procedurile pentru întocmirea studiilor de fezabilitate. Observaţiile Curţii au dus la suspendarea contractelor pentru întreaga autostradă Iaşi – Tg. Mureş. „Teama nejustificată, fuga de răspundere, ignorarea mesa­je­lor venite din spaţiul public, toate fac din CNAIR un mamut disfunc­ţional care contribuie în mod direct la blocajele viitoare de pe proiectele lansate defectuos în prezent. Deşi aceste blocaje le vedem acum pe proiectele dema­rate într-un mod similar în trecut, Compania de Drumuri persistă în aceleaşi greşeli“, a comentat specialiştii Asociaţiei „Pro Infrastruc­tura“. Potrivit organizaţiei, concluziile acestei situaţii vor fi la fel ca în trecut: proiecte complet blocate, rezilieri de contracte, pierderi de sute de milioane de euro din fonduri nerambursabile şi o infrastructură deficitară care va cauza în continuare cel mai mare număr de victime la nivelul UE (1.900 de persoane mor în fiecare an pe şoselele din România).

Una dintre precizările făcute de către Asociaţie face referire la ter­menele de implementare prevăzute în Master Planul General de Trans­port (MPGT) pentru tronsonul Tg. Mureş – Ditrău, cel mai dificil şi mai costisitor tronson al autostrăzii Montana, pentru că traversează practic munţii (celelalte două tronsoane fiind Ungheni – Tg. Neamţ şi Tg. Neamţ – Ditrău). Reprezentanţii organizaţiei au subliniat că pregă­tirea unui astfel de proiect nu poate fi făcută pe parcursul unui singur an, aşa cum este stabilit în MPGT (2021). „Perioada de pregătire a unui proiect de infrastructură nu se referă doar la realiza­rea/re­vizuirea studiului de fezabilitate, ci şi la întocmirea proiectului teh­nic de execuţie, documentaţiei tehnice pentru obţinerea auto­rizaţiei de construire şi eventual a detaliilor de execuţie“, au punctat specialiştii Asociaţiei, care au adău­gat că perioada de pregătire din MPGT trebuie modificată, pentru a fi realistă şi credibilă. 

De ce actualul studiu costă mai mult decât primul?

Organizaţia a mai arătat că suma de 3,3 milioane lei, aferentă primului contract de realizare a studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş-Ditrău, este clar insuficientă pentru obţinerea unui studiu de calitate. În schimb, suma de 22,7 milioane lei, prevăzută în contractul semnat în 2015 pentru revizuirea studiului iniţial, creează premisele întocmirii unei documentaţii de calitate. Asociaţia a subliniat că, faţă de 2010 (an în care a fost realizat studiul iniţial), normativul referitor la realizarea studiului geotehnic, s-a modificat. Conform organizaţiei, studiul geotehnic este cea mai costisitoare componentă a documentaţiei, iar criteriile pentru întocmirea acestuia au devenit „mult mai stricte, explicând într-o mare măsură diferenţele de preţ dintre valoarea celor două contracte“. „Fără o comparaţie ri­guroasă a activităţilor prevăzute în cele două contracte, coroborate cu schimbările legislative, de normative, de preţuri etc. între anii 2010 şi 2015, orice concluzie pe va­loarea mai mare a contractului de revizuire a studiului de fezabilitate poate părea superficială, chiar şi venită din partea unor specialişti ca aceia ai Curţii de Conturi“, a completat Asociaţia „Pro Infra­structura“.

Reprezentanţii organizaţiei au mai subliniat că, în loc ca reprezentanţii CNAIR să îşi asume astfel de argumente în faţa Curţii de Conturi, instituţia a preferat să suspende contractul de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Ditrău. La sfârşitul anului trecut, în noiembrie, CNAIR a suspendat derularea contractelor de revizuire a studiilor tehnice în cazul tuturor trei tronsoane ale autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş (Un­gheni – Tg. Neamţ, Tg. Neamţ – Di­trău şi  Ditrău – Tg. Mureş), în contextul obser­va­ţiilor făcute de Cur­tea de Conturi. Suspendare taxată aşadar de specialiştii „Pro Infra­struc­tura“ ca fiind una pripită, ge­nerată probabil din teamă şi incompetenţă. De la începutul acestui an, CNAIR a anunţat în mai multe rânduri faptul că lucrează la adaptarea documen­taţiilor de atribuire conform cerin­ţelor Curţii, dar încă nu au fost relansate procedurile. Toate acestea vor amâna, în mod sigur, anul în care putem spera că vom călători spre vest pe autostradă. O autostradă în legătură cu a cărei finalizare, chiar şi în termenii cei mai optimişti, de la nivel guvernamental, se vorbeşte de anii 2028-2030. Primele acţiuni concrete legate de această autostradă au început în luna mai 2007, atunci când a fost publicat anunţul de participare pentru licitaţia „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Sculeni“.