Aniversare editorială

Înfiinţată în ianuarie 1990, editura s-a călit de la an la an, fiind, actualmente, o prezenţă constantă la cele mai importante târguri de carte şi un furnizor însemnat de lucrări premiate de Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific românesc, iar acestea sunt, fără dubiu, două dintre emblemele prestigiului de care editura se bucură. Văzută prin prisma datelor esenţiale, activitatea de publicare a cărţii ştiinţifice – un segment editorial despre care unii observatori nu se sfiesc să remarce că e vitregit în România – e privilegiată la Iaşi. Capacitatea de a lansa pe piaţa românească volume ştiinţifice notabile, unele cu vizibilitate internaţională, se ridică la peste o sută de titluri pe an, iar în portofoliul editurii s-au adunat, într-un sfert de secol, peste o mie de autori.

Cei ce cunosc în amănunt activitatea Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi ar putea oferi detalii mult mai bogate decât schiţa deja creionată. În ceea ce mă priveşte, în textul de faţă doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor acestui colţ de pagină a „Ziarului de Iaşi” una din multele poveşti referitoare la venirea pe lume a cărţilor cu profil ştiinţific.

În urmă cu şase ani, la iniţiativa regretatului prof. dr. Dumitru Irimia (1939-2009), lingvist de marcă, cititor cu stil şi drept-iubitor de carte, se năştea colecţia „Logos”, una din cele 27 de colecţii ale Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Gândul bun al prof. Irimia a prins repede rădăcini, sub forma a două cărţi remarcabile, Eugen Coşeriu, Omul şi limbajul său (ediţie de Dorel Fânaru), şi Carmen-Gabriela Pamfil, Timotei Cipariu – lingvist şi filolog.

Dispariţia neaşteptată a coordonatorului risca să provoace destrămarea unui proiect bine conceput. Cu discreta, dar ferma susţinere a directorului editurii, dl. prof. dr. Andrei Corbea-Hoişie, ţinerea în viaţă a colecţiei a fost continuată de d-na conf. dr. Ana-Maria Minuţ şi de semnatarul acestor rânduri, rolul nostru fiind de a citi lucrările de lingvistică trimise editurii spre publicare şi de a le semnala pe cele demne de lumina tiparului.

Până în prezent, în colecţia „Logos” au fost tipărite 17 titluri de carte şi toţi cei implicaţi în apariţia volumelor din această serie au înţeles să respecte dorinţa, testamentară parcă, a iniţiatorului ei: „Prin Colecţia LOGOS se vor pune în circulaţie rezultate ale cercetărilor realizate de exegeţi români şi străini care au aprofundat cunoaşterea limbii ca sistem semiotic esenţial în devenirea omului, precum şi a diferitelor ipostaze ale raportului dintre limbă şi fiinţa umană: studii de filozofia limbajului, de teoria limbii şi de lingvistică aplicată, studii de teoria stilurilor şi de stilistica întrebuinţării limbii în diferite domenii ale cunoaşterii şi ale aşezării omului în societate, studii de poetică” (Dumitru Irimia).

Ca să nu abuzez de răbdarea cititorilor, confirm că cele scrise de prof. Irimia s-au prefăcut în faptă. Între volumele deja apărute se numără nume de primă mărime ale lingvisticii europene de ieri şi de azi: Antoine Meillet, Eugen Coşeriu, Michael Metzeltin şi Martin-Dietrich Glessgen.

În spiritul aceluiaşi crez, în colecţie au fost incluse contribuţiile unor specialişti ieşeni recunoscuţi (Carmen Pamfil, Alexandru Gafton, Dumitru Irimia), cărora li s-au adăugat lucrări semnate de cercetători tineri şi promiţători, precum Petronela Savin, Claudia Tărnăuceanu, Marius-Radu Clim, Dinu Moscal, Adina Chirilă, Enikö Pál sau Sorin Guia, numele fiind enumerate în ordinea apariţiei volumelor.

Calitatea unora dintre aceste cărţi interesante mai ales pentru specialişti este probată cu evidenţe fără echivoc. Cine are curiozitatea de a afla care sunt cele mai vândute titluri ale Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” în ultimii doi ani, va afla, de pe pagina de internet a editurii, că două din volumele colecţiei „Logos” se află în top cinci, semn că cercetarea lingvistică are, la Iaşi, ancore solide de reper editorial.

Sper să nu greşesc, dar intuiţia îmi şopteşte că, în peisajul editorial românesc, iniţiativa prof. Irimia s-a concretizat în închegarea uneia din cele mai bune acţiuni de tipărire a cărţilor de lingvistică românească şi internaţională. De altfel, paleta vastă de publicaţii a Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” reflectă, în ansamblul ei, o normalitate a calităţii cu atât mai suprinzătoare cu cât aceasta se manifestă într-o atmosferă naţională în care cartea de ştiinţă a fost, poate prea adesea, ameninţată cu descalificarea, fie din neglijenţă ori din indiferenţă, fie din pricina unor practici toxice, pe care refuz să le pomenesc.

Să le urăm viaţă editorială cât mai lungă şi mai rodnică artizanilor acestei normalităţi câştigate cu sacrificii neştiute, în vremuri iuţi şi mişcătoare de tranziţie!

Ioan Milică este lector universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi