Bulgaria din România. Mic jurnal de călătorie (I)

luni, 10 iunie 2013, 01:50
1 MIN
 Bulgaria din România. Mic jurnal de călătorie (I)

„Romanu-i o căsnicie, poezia-i un one-night-stand”.

Acum două săptămâni, am pornit spre Portul Cultural Cetate (domeniul-pensiune al lui Mircea Dinescu de la Dunăre, judeţul Dolj) pentru a participa la un workshop de traducere germano-român finanţat de Literarisches Colloquium Berlin (nicio instituţie românească oficială n-a participat fie şi cu 1 leu la workshop!) şi organizat de Corina Bernic (poetă, traducătoare şi manager cultural) şi Ernest Wichner (poet, traducător şi directorul Literaturhaus Berlin). Workshop-ul a inclus şi o lectură la Cărtureşti (Bucureşti) şi participarea la Bookfest. Ulterior, eu unul am profitat pentru a trage o fugă şi până la Piteşti pentru a vizita un prieten bun. Acesta, deci, e cadrul călătoriei mele.

 
Premieră ceferistă
 
Pentru prima oară-n viaţa mea de călător cu trenul, am văzut azi, 27 mai 2013, la ora 8.10, un angajat CFR ştergând meticulos scaunele de pe peron. Şi asta la Bârlad!
 
Sloganul unei fabrici
 
Din păcate n-am fost pe fază ca să şi fotografiez panoul publicitar zărit în goana autocarului pe autostrada Bucureşti-Piteşti, panou pe care trona acest slogan: „Nouă ni se fâlfâie!” Reclama era/ este la Fabrica de Steaguri (www.fabricadesteaguri.eu).
 
Bulgaria din România
 
Ajuns seara târziu la Cetate, după ce-am fost cazaţi şi apoi hrăniţi, am vrut să ascult ştirile la radioul de pe mobil. Okay, mobilul va fi având o antenă slabă, dar chiar să nu-ţi intre nici un post de radio românesc, nici măcar Radio România Actualităţi, postul public nr. 1? Toate posturile care mi-au intrat erau bulgăreşti! E ruşinos, zău, să nu poţi asculta RRA în multe locuri din ţară – şi asta nu doar pe malul stâng (românesc) al Dunării! Şi în Ardeal, când mergi dinspre Vatra-Dornei spre Cluj, dar nu numai, sunt pete albe-albe, unde ba nu-ţi intră nici un post, ba doar vreunul regional/ local!
A doua zi, apoi, aveam să aflu că şi cu reţeaua de telefonie mobilă mă aflam în Bulgaria – am primit arhicunoscutul mesaj: „Vodafone Romania iti ureaza bun venit in Bulgaria. Tarifele tale de roaming (EUR/ min cu TVA)…” Care va să zică, de-aş fi vorbit la telefon, aş fi făcut-o în roaming, la 0,36 euro minutul de apel în ţară – în ţara în care mă aflam, pe care nici n-o părăsisem! Halal.
 
Navigaţia pe fluvială
 
Care credeţi c-a fost prima ambarcaţiune pe care am zărit-o coborând Dunărea? O barjă enormă plină de… fier vechi! Aveam să mai văd una şi a doua zi – tot cu fier vechi. În rest, o dată pe zi urca un vas de croazieră (probabil până la Cazane) care după masă se-ntorcea. Şi cam atât. Asta dacă facem abstracţie de faptul că o barcă cu doi pescari ieşea zilnic pe Dunăre la pescuit somn – mi s-a explicat. Urca cu motorul, apoi cobora dusă de curentul apei, iar unul dintre bărbaţi băga ritmic un ceva în apă care scotea un sunet care, zice-se, imită „limbajul” somnului, atrăgându-l în plasă: „Bluob!… Bluob!…Bluob!” Ceva pe-acolo.
 
Thomas Lehr
 
O idee faină a organizatorilor a fost şi invitarea unui cunoscut şi apreciat scriitor german ca un fel de special guest star al workshop-ului. Acesta a fost multipremiatul Thomas Lehr (*1957), care avea să ne citească câte un fragment din două romane ale sale (a publicat 6 romane – dintre care unul pentru copii, o nuvelă şi o carte de aforisme): din Nabokovs Katze (Pisica lui Nabokov, 1999) şi September. Fata Morgana (2010), fragmente care au fost apoi traduse în limba română, pentru lectura de la Cărtureşti (mie mi-a revenit traducerea fragmentului din „Pisica lui Nabokov”).
Ulterior, deja la Bucureşti, Thomas Lehr mi-a explicat diferenţa dintre a scrie un roman şi a scrie (o) poezie după cum urmează: „romanu-i o căsnicie, poezia-i un one-night-stand” (o aventură de-o noapte)! O formulare aforistică, şi asta. La Cetate, de altfel, am putut să şi citesc câteva dintre aforismele sale, iar unul dintre cele mai faine a dat chiar titlul cărţii de aforisme: Grössenwahn passt in die kleinste Hütte! – Grandomania încape-n cel mai mic bordei!
 
Michael Astner este poet, traducător şi publicist.

Comentarii