În primele două luni ale anului, până la sfârşitul lui februarie, încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene (DGFPJ) s-au ridicat la doar 1,4 milioane lei. Practic, ritmul de încasare a scăzut de aproape 30 de ori faţă de 2011. În plus, doar jumătate din arieratele existente sunt considerate certe, adică posibil de încasat efectiv. Iar din acestea, „Din experienţa proprie, nici arieratele certe nu se încasează complet. Sunt multe societăţi cu un patrimoniu de valoare foarte mică, la care efectiv nu ai ce vinde”, a declarat Ioan Grigoriu, director executiv adjunct al DGFPJ.

La sfârşitul anului 2010, nivelul arieratelor înregistrate în judeţ se ridica la 833,5 milioane lei. În decurs de un an, acesta a scăzut la 602,8 milioane lei, o parte importantă fiind trecute în datorii nerecuperabile. La sfârşitul anului trecut, arieratele se cifrau la 542,9 milioane lei, cifra incluzând şi datoriile societăţilor comerciale inactive. La începutul lunii martie, datoriile de recuperat au ajuns la 541,5 milioane lei, din care arieratele certe reprezintă doar 286 milioane lei. Situaţia a fost dezbătută ieri în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, fără a se găsi însă vreo soluţie. “Legislaţia la noi este extrem de permisivă, atât în ce priveşte înfiinţarea firmelor, cât şi în ce priveşte funcţionarea lor. Se apucă unul, îşi face o firmă, dă faliment şi îşi face alta. Problema aceasta o întâlnim mult în comunităţile rome. În loc de cocoşei, la 18 ani tânărul primeşte o firmă creată doar pentru evaziune. Dacă nici Ministerul Finanţelor nu are pârghii să stopeze fenomenul, degeaba faci controale peste controale şi degeaba suplimentezi forţele trimise în controale. Nu poţi urmări fiecare firmă în parte”, a spus directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă, George Albulescu.

Conform lui Grigoriu, intrarea în insolvenţă ar fi devenit una din „metodele moderne de evaziune fiscală”, ceea ce duce la creşterea arieratelor. În plus, Fiscul este trişat până şi de primăriile comunelor din judeţ. „Instituţiile au obligaţia să-şi reducă arieratele. Am avut cazuri când la nivelul unor primării facturile nu erau înregistrate în contabilitate intenţionat, pentru a nu apărea cu arierate. În astfel de situaţii, intervine Curtea de Conturi, dar arieratele reapar”, a spus Grigoriu.