Căpuşele sunt din ce în ce mai periculoase. Ce facem dacă ne intră în piele

vineri, 02 august 2013, 01:50
5 MIN
 Căpuşele sunt din ce în ce mai periculoase. Ce facem dacă ne intră în piele

Medicii nu au o explicaţie de ce, la acelaşi număr de muşcături ca anul trecut, avem de cinci ori mai multe infecţii cu boala Lyme. Muşcă oare căpuşele mai „eficient“, sunt ele mai infectate, sau imunitatea ieşenilor este mai scăzută? Cum să prevenim căpuşele şi ce să facem dacă găsim o insectă în piele?

Sezonul cald aduce cu sine o patologie infecţioasă destul de bogată. Răspândite pe cale digestivă, cutanată sau respiratorie, bolile „de vară“ pot fi foarte periculoase, producând complicaţii fatale, dacă nu sunt tratate corespunzător. Medicii ieşeni au făcut ieri bilanţul diagnosticelor, comparând situaţia din 2013 cu aceea din 2012. Un fenomen aparte este în cazul bolii Lyme. Deşi numărul victimelor insectei care dă boala, căpuşa, este aproximativ acelaşi în cei doi ani, cazurile de infecţie confirmate anul acesta sunt mult mai multe faţă de anul trecut. La nivelul Spitalului de Boli Infecţioase, în ultimele trei luni, s-au înregistrat 15 pacienţi cu această boală, în timp ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, nu au existat decât 3. O explicaţie precisă pentru creşterea numărului de cazuri de boală Lyme în 2013 nu există, însă apare întrebarea următoare: muşcă oare căpuşele mai „eficient“, sunt ele mai infectate, sau imunitatea ieşenilor este mai scăzută în 2013, faţă de anul trecut?

Când să ne îngrijorăm

„De subliniat ar fi faptul că dacă în 2012 am avut un caz de boală Lyme complicat, cu fenomene neurologice, între cele 15 cazuri pe care le-am avut cofirmate în 2013 nu au existat decât forme uşoare, fără afectare neurologică şi cardiacă“, a precizat prof. dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Medicii recomandă însă ca, dacă am fost muşcaţi de căpuşă, să urmărim cu atenţie zona, iar dacă în trei săptămâni apare eritemul migrator (o pată roşie la nivelul pielii, fără a ieşi deloc în relief şi fără alte manifestări, cu contur clar, care de la 3-5 cm diametru se măreşte zilnic), să ne prezentăm la medic. Acesta este primul semn că acea căpuşă este infectată cu Borrelia, care ne poate da boala Lyme. Tratamentul în această fază, şi chiar în unele mai avansate, este unul relativ simplu şi sigur: antibiotice, în anumite cazuri chiar pe cale bucală. Dacă însă nu vom face tratamentul, infectaţi fiind, există riscul mare ca boala să se agraveze, ducând în cele din urmă, dacă tot nu se va interveni, la deces. Tratamentul poate fi eficient şi în faze avansate ale bolii. În această etapă există însă dificultăţi de diagnosticare, boala Lyme numindu-se din acest motiv şi „boala cu o mie de feţe“, şi de aceea putem risca să nu primim tratamentul adecvat, deşi acesta ar fi unul simplu.

Cum să ne protejăm

De aceea, sfaturile specialiştilor sunt ca, atunci când ne întoarcem de la iarbă verde sau din plimbări prin pădure, să ne facem un control vizual al pielii, căpuşa fiind vizibilă relativ uşor. Asta mai ales că, în general, căpuşa poate fi scoasă fără riscuri în primele 24-48 de ore, timp în care insecta doar absoarbe sânge. Numai după acest interval ea „injectează„ în corpul uman conţinutul intestinelor sale, bacteria Borrelia, dacă există, fiind în acestea. Atenţie însă şi la alt aspect: dacă decideţi să vă scoateţi căpuşa singuri, acasă, trebuie să o extrageţi în aşa fel încât să nu o stoarceţi, ci să o apucaţi de „fălci“, cât mai aproape de piele, răsucind apoi penseta pentru a-i putea desprinde „fălcile“ bine prinse în piele şi extrage apoi uşor. Este indicat să-i scoateţi şi capul de sub piele, acesta rupându-se uneori la extragerea căpuşei, dar trebuie reţinut că nu capul insectei dă infecţia, acesta putând doar provoca o mică infecţie locală, de corp străin. De asemenea, nu este indicat să folosiţi alcool sau obiecte fierbinţi pe care să le puneţi pe căpuşă, tocmai pentru că la o astfel de agresiune insecta ar putea goli conţinutul intestinelor în corpul gazdei. De recomandat ca atunci când ieşiţi în locuri cu risc de căpuşe să folosiţi pe zonele expuse (picioare, mâini) spray-uri anti-căpuşe, care se găsesc în farmacii la preţuri sub 20 de lei, în general. Sezonul căpuşelor este însă la final, vârful acestuia fiind în lunile mai-iunie, ele fiind însă active cel puţin şi în lunile aprilie, iulie şi august.

Alte boli de vară

Lista bolilor infecţiose „de vară“, continuă însă la Iaşi cu meningitele şi encefalitele determinate de virusuri. Pe parcursul ultimelor trei luni, s-au înregistrat 20 de cazuri de infecţii virale ale sistemului nervos central, la nivelul spitalului. În aceeaşi perioadă, în 2012, au fost 18 pacienţi diagnosticaţi cu aceste afecţiuni. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că populaţia trebuie să aibă grijă în continuare la transmiterea acestor agenţi infecţioşi, care sunt extrem de periculoşi. Aceste boli intră în rândul celor care prezintă un grad foarte ridicat de risc, ajungând să fie fatale dacă se întârzie administrarea tratamentului potrivit. Ele sunt determinate de infestarea cu virusuri prezente în ape contaminate din fântâni sau piscine neigienizate corespunzător. De asemenea, agenţii virali se transmit şi pe cale digestivă, fapt pentru care se recomadă spălarea legumelor şi fructelor înainte de consum. „Formele clinice ale acestor boli, în acest an, nu au fost grave, dar au fost câteva cazuri în care s-a sesizat o stare generală influenţată. Este vorba în special de copii, care au prezentat febră însoţită de vărsături şi scaune diareice, toate conducând la dezechilibrul organismului“, a adugat prof. dr. Dorobăţ.

Nu în cele din urmă, medicii infecionişti au avut în atenţie leptospiroza. Afecţiunea este cauzată de o bacterie găzduită de animalele sălbatice, rozătoare sau carnivore, şi de unele domestice. Microbul este eliminat prin urină, însă continuă să trăiască în apele dulci. Astfel, înotul în râuri sau lacuri necontrolate epidemiologic şi munca în zonele cu risc poate avea urmări foarte grave. Din fericire, anul acesta, în ultimele trei luni, nu s-a înregistrat niciun caz de leptospiroză. Anul trecut, s-a confirmat acest diagnostic la doi pacienţi, unul dintre ei decedând din cauza complicaţiilor infecţiei. Boala se manifestă prin febră şi icter – îngălbenirea pielii şi a mucoaselor – atacând ficatul, rinichii, cordul şi sistemul nervos central.

Comentarii