Cioloş, premierul „călâu”

După cum probabil aţi aflat, premierul Dacian Cioloş a refuzat, deunăzi, să emită o ordonanţă de urgenţă pentru alegerea primarilor în două tururi, propunere făcută luni de PNL. În context, argumentul adus de şeful Executivului sună a sarcasm, deşi, pe fond, Cioloş are dreptate. Vezi doamne, spune premierul, un asemenea demers nu ar fi "democratic". Ca şi cum domnia sa ar fi ajuns în fruntea Guvernului după reţeta standard a democraţiei. Nu are sens să discutăm aici despre ipocrizia liberalilor pe acest subiect. PNL a votat modificările la legea electorală cot la cot cu PSD, iar actuala formă a actului normativ le oferă un "drept de preempţiune" pentru majoritatea primăriilor din Ardeal. De altfel, Alina Gorghiu a recunoscut, printre rânduri, că a făcut propunerea fără strângere de inimă, mai mult ca să facă pe plac societăţii civile. Or, despre asta merită discutat.

Dacă vă mai amintiţi, în urma protestelor de la Colectiv, societatea civilă a propus preşedintelui Iohannis şi viitorului Guvern un set de măsuri concrete, relativ uşor de impus pe agenda publică. Prima măsură viza chiar revenirea la alegerea primarilor în două tururi pentru a înlătura pericolul de "oligopol" al partidelor mari. Astăzi, premierul "impus de stradă" se scuză invocând rigorile democraţiei. A două măsură privea anularea mandatelor celor 552 de primari şi 4.791de consilieri traseişti, în conformitate cu o hotărâre a Curţii Constituţionale. Între timp, decizia Curţii a fost „ajustată" la Senat, astfel încât doar consilierii să-şi piardă mandatul, iar primarii, nu. Chiar şi ciuntit, proiectul levitează prin comisii şi, foarte probabil, va fi adoptat după alegerile locale din vară. Adică atunci când va produce efecte zero asupra traseiştilor. Cioloş nu zice nimic pentru că n-ar fi „democratic". Tot atunci s-a cerut şi înlocuirea Avocatului Poporului cu o persoană competentă şi neutră politic. Lipsa de reacţie a lui Victor Ciorbea în cazul Bodnariu a demonstrat, dacă mai existau dubii, că instituţia e o formă fără fond sub actuala conducere. Premierul stă cu mâinile în sân pentru că, nu-i aşa, îi lipsesc pârghiile „democratice". Respingerea privilegiilor pentru aleşi şi schimbarea cadrului legislativ în materie? Aşa şi aşa. Cioloş are meritul că a sesizat CCR privind pensiile speciale ale aleşilor locali, iar Curtea i-a dat câştig de cauză. În parateză fie spus, cred că i-ar fi dat câştig de cauză şi în cazul unei ordonanţe privind votul în două tururi. Pe de altă parte, Guvernul a ales cea mai „democratică" soluţie în cazul plagiatelor comise de demnitari, verificate de acum înainte de universităţi. Cu alte cuvinte, nu mai păzeşte lupul, oaia, ci vulpea pe găină. În plus, apropos de privilegii, aflăm că doi membri ai Cabinetului Cioloş au primit locuinţe de la RAPPS, deşi deţin locuinţe în Bucureşti. O fi „democratic". Depolitizarea instituţiilor şi companiilor de stat? Da, figurează printre priorităţile Guvernului, dar primele semne întârzie să apară. La fel cum legea salarizării unice şi reforma administraţiei a făcut un pas înainte… şi doi înapoi, la primul contact cu sindicatele.

Dacian Cioloş pare să uite circumstanţele speciale care l-au propulsat în fruntea Guvernului. Numirea sa în funcţie a fost rezultatul unui proces democratic sui-generis, care a uimit opinia publică din statele cu o democraţie solidă. Mandatul său a fost circumscris atunci unor măsuri extraordinare pe care doar un premier din afara sistemului, un tehnocrat, le-ar putea impune. Înţelegem că premierului îi lipsesc instrumentele constituţionale şi politice pentru a forţa schimbări profunde în sistem, dar nu e clar de ce refuză să arate cu degetul. Apele călâi în care se scaldă nu vor stinge următorul "incendiu".

Publicitate și alte recomandări video