În anul 2000, s-a încercat supraspecializarea acestora, în momentul respectiv fiind formaţi 36 de medici. De atunci, în cei 16 ani care au trecut, mulţi au ieşit la pensie sau nu mai profesează, iar acest model de supraspecializare nu a mai putut fi urmat deoarece nu mai era recunoscut. „Se făcea un stadiu de pregătire la Buziaş, timp de o lună, apoi, cursuri timp de trei luni, iar la final se dădea examen cu probă scrisă, prezentare de caz clinic, iar mai apoi primeai diploma de supraspecializare. Acum nu mai există această variantă”, a precizat dr. Carmen Oltean, medic primar la Clinica de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, cu supraspecializare în diabetologie pediatrică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria”.

Din acest punct de vedere, Iaşul este acoperit, având doi medici cu supraspecializarea de diabetologie pediatrică, însă având în vedere că, în Moldova, singurii medici care se pot ocupa şi de copiii cu diabet sunt la Bacău şi încă unul la Suceava, care este în prag de pensie, face ca situaţia să fie una dificilă. „Copilul nu este un adult în miniatură, este mult mai complex, de aceea, nu este de ajuns să se ocupe de el un diabetolog pentru adulţi”, a completat medicul. În acest sens, prof. dr. Viorel Şerban, copreşedinte al Grupului de lucru pentru diabetul zaharat la copil şi adolescent a prezentat în cadrul Adunării Generale a Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice care este situaţia diabetologiei pediatrice din ţară printr-o moţiune.

„Numeric, reţeaua de diabet pediatric este din ce în ce mai deficitară, din moment ce, în mai mult de jumătate din judeţele ţării, copiii cu diabet zaharat nu beneficiază de un pediatru cu specialitate sau supraspecializare de diabet. Motivul acestei situaţii este că, în ultimii ani, nu s-a reuşit formarea unor pediatri-diabetologi, condiţiile impuse, rezidenţiat cu durată de doi ani, fiind imposibil de acceptat”, menţionează acesta în moţiune.