Fermierii ieşeni nu prea mai găsesc zilieri din cauza ajutoarelor sociale

Fermierii şi agricultorii ieşeni se plâng că nu găsesc zilieri pentru treburile câmpului ori pentru animale, în timp ce majoritatea asistaţilor social stau şi beau banii statului prin crâşme. Acest fenomen are loc pe fondul ajutoarelor sociale acordate cu uşurinţă persoanelor apte de muncă.

 

„Nu găsesc greu, găsesc foarte greu oameni la treabă! Iar acest lucru este din cauză că mulţi sunt plecaţi în străinătate, iar o parte au ajutoare sociale, care, pentru anumite persoane, nu-şi au rostul. După mine, ar trebui impus ca ei să lucreze pe lângă ajutorul social, astfel şi-ar suplimenta câştigurile. Ei se tem că dacă lucrează pierd ajutorul social. Oricum, ei vin ca zilieri la noi, sezonieri, nu ar trebui să le scadă ajutorul, ei ar trebui încurajaţi să lucreze! Asta ar fi propunerea mea, pentru cei din primării“, ne explică Aurel Placinschi, unul dintre cei mai mari fermieri din judeţul Iaşi. Omul de afaceri mai spune că în prezent are angajaţi permanenţi cu carte de muncă şi câţiva zilieri, dar că i-ar mai trebui oameni. Acesta mai spune că muncile la care sunt puşi zilierii nu sunt grele.

 

„Îi punem la cules în vie, în livadă, la depănuşat porumb, nu sunt munci cu efort mare. Avem zilieri, dar nu la nivelul la care am vrea noi iar faţă de acum 10 ani este o diferenţă foarte mare, a scăzut considerabil numărul celor care vin. Mai este până când toate muncile vor fi mecanice, deci momentan avem nevoie de oameni la treabă“, a mai adăugat Placinschi. Şi micii fermieri din satele judeţului se plâng că nu le vin oamenii la treabă. Dacă acum 20 de ani se mergea la muncile câmpului ori la animale şi în schimbul alimentelor, acum cei fără serviciu din mediul rural nu merg ca zilieri nici pe bani. „Oamenii la treabă nu vin iar motivele ar fi lenea şi ajutoarele sociale. Sunt învăţaţi să li se dea, nu-i trage nimeni la răspundere. Trăieşti, da din ce? Eu am oi şi vaci şi momentan nu am decât un singur om la treabă, deşi mi-ar trebui trei. Cresc animale de mult, de când eram copil. Atunci toată lumea venea la treabă, le dădeai ce aveai, veneau şi pe o coajă de slănină şi o halcă de săpun. Toată lumea muncea, ca să nu stea acasă. Acum aproape toţi s-au învăţat să nu mai lucreze. În ultimii trei ani s-a schimbat treaba, dar de doi ani e mai grav. În primul rând a venit Lear-ul la Leţcani şi sunt care lucrează acolo. Care au rămas, care bat pietrele pe drum, nu vor să muncească. Spun că e vreu la vaci!“, povesteşte Andrei Croitoru, un mic fermier şi producător local din Er­biceni.

 

Bărbatul mai spune că ar avea de unde lua forţă de muncă pentru ferma sa, pentru că sunt foarte mulţi asistaţi social la el în comună. La ferma sa are 50 de oi, 30 de vaci, porci, păsări şi un cal. Pentru că are un singur om la muncă, Andrei munceşte cât şi pentru ceilalţi doi care îi lipsesc, de dimineaţa până seara. În zonă este cunoscut pentru că face produse proaspete, tradiţionale, atât din lapte cât şi din carne. Ieşenii îl pot vedea adesea la piaţa Păcurari cu caş, urdă, telemea, slănină, cotlet, pastramă şi cârnaţi. Nu lipseşte însă de la târgurile organizate, ultima participare a lui Andrei Croitoru fiind în acest week-end la Agralim.

 

Aceeaşi po­veste o găsim şi lângă Iaşi, la Casa Olteanu, unde se află crama Gramma. Deşi via se află pe dealurile satului Vişan, oamenii nu se îngrămădesc să vină la cules. Cei care au venit toamna aceasta la muncă sunt ori din comune foarte îndepărtate, ori chiar din oraş. „Am oameni din Ţibăneşti, cărora le oferim şi cazare, trei mese pe zi. La restul le oferim masa de la prânz, ca să fiu eu sigur că mănâncă ceva şi au forţă de muncă. Le dau mâncare făcută aici de noi, la cazan. Am făcut un anunţ pe internet în care am zis că am nevoie de culegători la vie şi am fost surprins să văd că s-au anunţat fete tinere, de la oraş, care vor să vină. Banii se dau în funcţie de câte găleţi culege fiecare, astfel că pe zi, cei are vin porniţi să facă bani, pot pleca şi cu peste 100 de lei acasă“, povesteşte Marian Olteanu.

 

Reprezentanţii de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură (DAJ) spun că acest fenomen a luat amploare în ultimii ani dar pe undeva se găseşte şi o parte bună. „Am discutat şi cu domnul ministru despre problema zilie­rilor, şi cu fermieri care vor scoaterea ajutoarelor sociale. Este o mare problemă în agricultură , aceasta a lipsei forţei de muncă. Eu personal cred că a fost un câştig pentru fermieri, deoarece au trebuit să suplimenteze lipsa oamenilor cu ajutor mecanizat, şi aici vorbesc de culturile mari. Şi-au dotat fermele cu utilaje. La zootehnie, unde sunt animale, e mai greu, însă şi acolo şi-au luat maşină de furajat. Omul se pliază pe ce există în piaţă“, a declarat Jalbă Magneriu, şeful DAJ.