FOTO Semnificaţiile uriaşului bloc de piatră pe lângă care sigur treci măcar o dată pe săptămână

Între sediul EON şi intrarea în Palas, pe spaţiul verde, cu spatele la vizitatorii complexului, se află un bloc de piatră ce se dezvăluie doar celor ce vin spre Palas dinspre Palatul Culturii: "o uriaşă stemă săpată în piatră". Constantin Ostap şi Ion Mitican explică în volumul "Iaşii – între adevăr şi legendă" că este vorba despre Stema familiei Rosetti de la palatul Rosetti-Roznovanu Iaşi – Astăzi Primăria Iaşi.

Explicaţii suplimentare le găsim în Oraşul amintirilor deEugen Herovanu (1936): "Stema familiei Rosetti-Roznovanu care decora, înainte de transformare, vechiul palat. Această stemă este artistic lucrată în piatră cenuşie… Un timp a făcut parte din patrimoniul Muzeului de Arheologie, înfiinţat de profesorul Orest Tafrali din actualul Bulevard Carol I".

Sorin Iftime, muzeograf la Muzeul de Istorie a Moldovei (Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi), oferă în volumul "Iaşii – Simbolurile unui oraş simbol" (Trinitas, 2008, p. 98-100) întreaga poveste a stemei săpate în piatră:  

"Sediul actual al Primăriei ieşene, deşi este o clădire istorică, nu are pe frontispiciu nici o stemă care să amintească de trecutul său. O asemenea stemă, săpată în piatră, există însă şi este conservată în lapidarium-ul amenajat lângă Palatul Culturii.

Blazonul poate fi datat la 1832, cunoscându-se din surse scrise momentul în care a fost zidită clădirea, după planurile arhitectului Gustav Freywald. Comanditorul era marele logofăt Iordache Rosetti-Roznovanu, din ramura Roseteştilor de la Roznov (ţinutul Neamţului).

Stema sculptată în piatră poate fi descrisă astfel: scut francez modern încărcat cu o cupă din care ies trei roze naturale, scutul este aşezat pe o serie de trofee militare (steaguri, săbii, tobe). Toate acestea sunt amplasate pe o mantie princiară, bordată cu franjuri şi timbrată de o coroană închisă, de tip princiar.

Rozele se doresc a fi o "stemă grăitoare", o transpunere heraldică a numelui "Rosetti", familia revendicându-şi prin tradiţie o străveche origine italiană, care se vădeşte a fi o pură "legendă genealogică", lipsită de fundament istoric.

Cupa de argint face parte tot din categoria "armelor vorbitoare", arătând că Roseteştii moldoveni descind din Constantin cuparul (1610), şi nu din fratele acestuia, Antonie Vodă Ruset, ai cărui urmaşi nu s-au împământenit la noi.

Însemnele princiare, mantia şi coroana închisă, au fost folosite de boierimea moldoveană fără a semnifica o descendenţă domnească.

Eşarfa pe care este înscripţionată de obicei deviza se află nu sub scut, ci deasupra acesteia (ca în cazul "strigătelor de arme"), ceea ce arată că a fost concepută pentru a fi amplasată la înălţime, înlăturând inconvenientul ca ea să devină invizibilă din cauza cornişei. Din surse scrise, ştim că deviza familiei era "SERENO AUT NUBILO SOSPES" (În senin şi în negură teafăr). Smalţurile stemei erau argint şi azur. Istoricul Radu Rosetti descria stema familiei sale astfel: "pe un scut tăiat de argint şi albastru, o cupă de argint cu trei roze ieşind dintr-însa". Personalul de serviciu al palatului Roznovanu era îmbrăcat în livrele în culorile casei: azur şi argintiu, iar stema familiei putea fi văzută pretutindeni în interior."