După mai multe încercări de afaceri eşuate, cei doi clujeni au găsit „portiţa” pentru un business de succes. Aşa se face că, luna aceasta, compania lor împlineşte 20 ani de existenţă.

„Am început cu un om, o pictoriţă… Eu cu soţul meu şi încă un prieten ne-am apucat să pictăm, să colorăm… ce puteam face fiecare, iar pictoriţa ni s-a alăturat pentru că trebuia totuşi un om specializat la aşa ceva. Am zis să facem câteva sute de globuleţe, pe care să le vindem în ţară. Dar ne-am dat seama că era foarte târziu în noiembrie, decembrie. Ca să ieşi pe piaţă trebuie mai întâi să participi la contractările de la marile târguri de profil…”, a mai spus ea.

„Am mers la Frankfurt, la un târg, unde într-o zi de vizită am învăţat mai mult decât în 10 ani de şcoală”, îşi aminteşte femeia.

După două decenii de activitate, micul atelier s-a transformat într-o adevărată fabrică: cei 34 de angajaţi pe care firma îi are acum produc în fiecare an nu mai puţin de 800.000 de globuleţe. Dintre acestea, aproape 85% merg către export, la preţuri de fabrică cuprinse între 0,85 şi 15 euro.

Fabrica din Cluj are acum în portofoliul său 3.000 de modele de globuri. Nu sunt reproduse însă toate anual, mai ales că există o „modă” şi în acest domeniu. În plus, gusturile românilor în materie de decoraţiuni de Crăciun diferă de cel al altor europeni şi cu atât mai mult de cel al americanilor.

„An de an se mai schimbă modelele, culorile, formele. Se mai repetă, sigur, şi unele dintre cele din anul precedent, întotdeauna cele de top, dar aducem mereu şi ceva nou”, a explicat Mihaela Turcu. „Sunt diferenţe şi între ţări, şi între culturi. De la America la Europa diferă foarte mult modelele alese, dar chiar şi între ţările de pe continentul nostru există diferenţă. De exemplu, românii preferă globurile pictate cu scene de iarnă – cu Moş Crăciun, cu piesaje, cu copii la săniuş etc. Pe de altă parte, în SUA se caută globurile cu forme geometrice, fulgi sau forme abstracte”, a subliniat ea.

Am avut şi 55 de angajaţi în urmă cu câţiva ani, însă am revenit la 34, pentru că ne-am axat pe calitate şi pe obiecte de înaltă clasă, iar acolo trebuie mână specializată şi foarte atentă, cu multă răbdare”, a spus Mihaela. „E mai productiv să lucrezi cu mai puţine persoane. Puţini oameni foarte buni fac mai mult decât mai mulţi oameni medii”, a continuat ea.

Aflaţi întreaga poveste de pe gandul.info