Greaua moştenire a lui 2013

miercuri, 22 octombrie 2014, 01:50
4 MIN
 Greaua moştenire a lui 2013

Trei acte cu putere de lege promovate de Executiv anul trecut pun sub semnul întrebării politica guvernării Ponta.

În 2000 s-a oficializat regula răului cel mai mic. După finala prezidenţială de atunci, Iliescu-Vadim, dezamăgirea a fost uriaşă. A contribuit la această depresie naţională şi abandonul lui Constantinescu, cel pe care românii îl aleseseră în ’96 să le schimbe viaţa – după cum chiar liderul defunctei Convenţii Democratice le promisese. Este motivul pentru care, în 2004, a fost suficientă o lovitură de imagine pentru ca PSD să piardă alegerile. Retragerea in extremis a lui Stolojan, dar şi sloganuri de genul "nu pot ei fura cât puteţi voi vota" i-au deschis actualului şef al statului porţile Cotrocenilor.

În 2009 a fost nevoie de mai mult. În toiul crizei economice, nu mai erau de ajuns nici "să trăiţi bine", nici setul făină-ulei-găleată. Aşa a apărut, imediat după primul tur, celebra înregistrare cu Băsescu lovind un copil. În mai puţin de zece zile, câte mai rămăseseră până la turul 2 (din 6 decembrie), a fost timp să se dovedească făcătura. La rândul său, Băsescu l-a prins pe Geoană că s-a dus acasă la Vântu, la ceas de seară, cu doar trei zile înainte de confruntarea decisivă. Ar trebuie să i se mulţumească lui Mircea Geoană pentru greşeala făcută atunci? – pentru că Băsescu a câştigat la mustaţă, apoi Sorin Ovidiu Vântu a înfundat puşcăria, iar un vechi şi bun prieten al acestuia din urmă este pe cale astăzi să aibă aceeaşi soartă.

Căderea lui Viorel Hrebenciuc – pentru care DNA a cerut voie procurorului general, ministrului Justiţiei şi Parlamentului să îl aresteze preventiv – este una dintre loviturile care au încins actuala campanie pentru prezidenţiale. Competiţia începuse de-a dreptul paşnic, cu eliberarea de Băsescu – o temă răsuflată, dar resuscitată şi umflată de candidatul PSD şi de sateliţii lui până când a dat în cealaltă extremă. Episodul ofiţerului acoperit s-a lovit de zidurile pe care Ponta, preventiv, şi le-a ridicat din vreme în jurul său. Subiectul pare să fi ratat ţinta, însă rămâne valabil, pentru că, indiferent dacă şeful PSD va reuşi sau nu să obţină acum multrâvnita imunitate oferită de mandatul prezidenţial, peste cinci ani va aspira din nou la funcţia supremă în stat. Până atunci, este foarte posibil să se limpezească şi misterul spionului.

Se dovedeşte astfel încă o dată că tot vechile metehne – precum furtul – furnizează loviturile de campanie cele mai spectaculoase. Dar lucrurile au evoluat, iar acuzaţiile vizează acum nume de calibru greu, chiar unele despre care toată lumea – mai puţin cei care le-au votat – vorbea că doar pentru matrapazlâcuri s-au dus în Parlament.

Dosarul retrocedărilor ilegale a căzut ca un bolovan, ameninţând să-i înfunde nu doar pe alde Hrebenciuc sau pe socrul Sârbu, ci toată politica de guvernare a PSD. În mai anul trecut, ginerele Ponta şi-a asumat răspunderea pe Legea 165, care a suspendat întreaga procedură de înapoiere a imobilelor confiscate de comunişti. Motivul invocat de premier atunci a fost că trebuia făcut un inventar al terenurilor pe care administraţiile locale, adică statul, le mai deţine, dar şi de investigat ce s-a restituit în mod nedrept până în acel moment. "Îngheţul" a durat mai mult de 15 luni, timp în care nu s-a făcut nimic. Doar sentinţele judecătoreşti au putut sparge această blocadă – care acum se vede clar că a fost instituită pentru tunuri de genul celui dat în Bacău, privind restituirea unei suprafeţe de 43.000 de hectare de pădure.

Nu este primul act pe care Guvernul Ponta l-a promovat parcă anume pentru a favoriza comiterea unei infracţiuni. O ordonanţă adoptată toamna trecută (94/2013), menită să modifice legea de funcţionare a Autorităţii de Supraveghere Financiară în toiul scandalului Carpatica tocmai pentru a proteja interesele acelei bănci, a dus la o remaniere forţată după începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe şi arestarea şefului ASF, în fapt o altă pereche fin-naş.

Cele două acte normative se adaugă la fel de controversatei hotărâri de guvern 223, emisă în acelaşi an 2013 şi care îi acoperă de tot inclusiv pe foştii, nu doar pe ofiţerii activi din SIE, deşi unii dintre ei – cel puţin unul, susţine preşedintele – ar fi membri ai echipei guvernamentale. Acum, toate cele trei dispoziţii se întorc împotriva celui care le-a promovat în calitate de premier. E şi asta o grea moştenire, numai bună de dat vina. Pe Băsescu, bineînţeles. 

Comentarii